La mijlocul lunii iulie (summitul SUA-Rusia cei doi lideri de stat s-au întâlnit la Helsinki, pe 22 august a avut loc o nouă întrevedere la Soci.

La finalul anului 2017 schimburile comerciale dintre cele două state au înregistrat o creștere de 37%.

Companiile finlandeze au investit 4.4 miliarde de dolari în Rusia în timp ce firmele rusești au investit 3.4 miliarde în Finlanda.

S-a observat o diferență de perspectivă și o lipsă de încredere între cei doi șefi de stat în privința problemei creșterii capacităților militare de la granița celor două state și în plan extins între NATO și Rusia. Partea rusească privește aceste dezvoltări ca fiind o amenințare la propria securitate și oferă astfel o motivație pentru sporirea propriei infrastructuri militare. Partea finlandeză consideră că măsurile sunt strict defensive și astfel scopul exercițiilor militare și al cooperării cu NATO nu reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei ci este o măsură suverană și legitimă de apărare. Cu toate acestea, blocul nord atlantic privește, în ansamblul (în mod deosebit statele de forță din cadrul acestuia), federația Rusă ca fiind un adversar, preponderent pe linia conflictelor asimetrice și a realităților din Siria și Ucraina (care continuă să genereze puncte de vedere divergente).

Rusia intenționează să-și dezvolte activitatea în zona Arctică inclusiv prin promovarea unei noi rute de transport maritim care ar putea duce la dezvoltarea teritoriilor nordice izolate și cu șanse minime de dezvoltare în contextul actual. Pentru realizarea acestui proiect este necesară o colaborare strânsă cu celelalte state membre ale Consiliului Arctic, în mod deosebit statele Europene.

Vladimir Putin și-a exprimat dorința unei normalizări a relațiilor Rusia-UE din momentul preluării președinției uniunii de către Finlanda.