Macron: trebuie să construim o nouă suveranitate europeană

Macron a participat pe 17 aprilie la o nouă sesiune a Parlamentului European și este al 4-lea lider de stat european ce participă la seria de dezbateri ”Viitorul Europei” (1).

Președintele francez își continuă demersurile de relansare a entuziasmului european sau mai exact un fel de campanie pentru promovarea unei noi Europe, una aflată pe calea federalizării. Macron are toate incredientele necesare pentru a deveni un ”om pentru Europa” (2), este educat, este carismatic, are o imagine preponderent pozitivă și o retorică captivantă.

El a preluat, cel puțin în segmentul mediatic, rolul deținut în anii precedenți de Angela Merkel însă este încă liber de ”bagaje”, ceea ce îl face o unealtă ideală în această perioadă descrisă chiar de el drept un război civil. Macron va susține în acest sens, până în septembrie anul acesta, o serie de dezbateri publice pe modelul unor ”sfătuiri publice” în statele membre. Va începe cu localitatea Epinal din estul franței (3).

Printre elementele propuse în cadrul acestei debateri se numără ideea de suveranitate europeană, cu măsuri de protecție pentru minorități și migranți. În acest sens propune sprijinirea directă a localităților care la rândul lor sprijină refugiații/migranții, acțiune ce ar urma să se exercite ”pe deasupra” autorităților statale. Macron mai propune și o nouă taxă digitală pentru companiile din domeniu, ca pe o măsură ”temporară” de extindere a bugetului Uniunii Europene (4) alături de creșterea voluntară a contribuțiilor pentru reechilibrarea post-Brexit.

O nouă extindere a Uniunii Europene trebuie să fie amânată până când actualele state membre vor atinge un nivel de coeziune mai profund (5). Conform lui Macron, valul de naționalism și euroscepticism (s-a folosit termenul de autoritarism) ”trebuie combătut nu prin autoritarianism democratic ci prin autoritatea democrației”.


1. Ceilalți au fost: António Costa, primul ministru al Portugaliei, în data de 14.03 ; Andrej Plenković, primul ministru al Croației, în data de 06.02 ; Leo Varadkar, primul ministru al Irlandei, în data de 17.01

2. Așa cum am scris cu mai mulți ani în urmă că e nevoie pentru continuarea procesului de ”omogenizare”/federalizare europeană.

3. sursa: euronews

4. bugetul e generat preponderent din contribuțiile statelor membre și taxele vamale.

5. în contradicție cu planurile de alipire a Balcanilor de Vest

Macron: Franța va deveni lider în cercetarea I.A.

Macron a prezentat strategia pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale în Franța (și Europa) în cadrul conferinței ”AI for humanity” în data de 29.03.2018

Fonduri de aproximativ 1.5 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru cercetare
Nevoia ”deschiderii accesului” la algoritmi față de consumatori/cetățeni
Se dorește ca Franța (Europa) să ajungă din urmă China și SUA în cercetarea Inteligenței Artificiale

Raportul Villani a fost realizat de o echipă condusă de Cedric Villani, un matematician francez, parlamentar și membru al partidului lui Macron. Conferința și prezentarea ce a urmat au facilitat stabilirea de legături între principalele companii și cercetători în domeniul Inteligenței Arficiciale pentru a lucra și a investi în Franța.

Conform strategiei, companiile comerciale care desfășoară activități de cercetare în domeniul Inteligenței Artificiale sunt îndemnate să-și ”deschidă” algoritmele față de consumatori/cetățeni. În așa fel se pot evita atât pericolul unor puteri prea mari în mâinile companiilor dar și pericolul apariției unor regimuri despotice. În prezent SUA și China sunt principalele state în această ramură de cercetare însă Europa este diferită față de ambele. Modelul american este axat pe zona privată (deși există implicare federală) în timp ce sistemul Chinez este centralizat (deși strategia lor implică de curând și implicarea companiilor) și expus presiunilor politice.

Strategia franceză de a ajunge din urmă cei doi ”adversari” capătă un caracter european fiindcă au fost anunțate colaborări cu eforturile germane în domeniu, o parte din finanțarea de 1.5 miliarde de euro fiind destinate proiectelor comune. Rămâne de văzut modul în care statele membre, cu capabilități reale, vor reuși să-și coordoneze proiectele pentru a rezulta ceva cu adevărat comparabil cu demersurile din China și SUA.

Macron și-a exprimat dorința de a readuce în țară persoanele cheie care acum lucrează pentru companii străine în SUA, Japonia și Coreea de Sud dar și intenția de a motiva companiile străine să investească în Franța.

Samsung a deschis de curând o divizie axată pe Inteligența Artificială în Franța și are în jur de 100 de angajați, IBM a recrutat în jur de 400 de specialiști iar Google și-a deschis primul birou al ”DeepMind” din Europa continentală în Paris. Mai mult, Facebook a anunțat propriile planuri de investiție în Franța.

Un program național de cercetare se va organiza în jurul INRIA (Institutul Național al Franței pentru Informatică și Matematică Aplicată) la care se vor alătura alte 4 sau 5 institute dedicate. Finanțarea promisă de 1.5 miliarde de euro va veni în parte din investiție directă a statului, fonduri europene și fonduri private.

Macron: ”Franța este casa lor”

Fragment din discursul rostit de președintele Franței în ajunul anului nou 2018. Macron militează pentru continuarea proiectului European, transformarea acestuia într-o uniune mai omogenă și puternică inclusiv prin inființarea postului de ministru european de finanțe. S-a declarat în continuare un ferm susținător al ”dreptului la azil” ca o valoare europeană și o datorie morală.

Atmosferă tensionată între Putin și Macron

Anul trecut președintele Putin și-a amânat vizita în Franța (cu ocazia deschiderii Centrului Rus de Știință și Cultură din Paris | link) pentru o dată ulterioară, mai ”convenabilă președintelui Hollande”. Pe 29 mai 2017 Putin a făcut o vizită la invitația lui Macron cu ocazia aniversării a 300 de ani de la venirea lui Petru cel Mare în Franța și a inițierii, astfel, a unei cooperări pe mai multe planuri între cele două state.

Rusia lui Petru cel Mare a fost puternic deschisă spre Europa, cum au remarcat atât Putin cât și Macron în discursurile lor însă președintele francez a încercat, deloc voalat, să lase impresia că epoca de glorie a Rusiei a fost posibilă numai cu importul masiv de intelectuali francezi. În replică Vladimir Putin a reamintit-o pe Anna de Rus (fiica lui Yaroslav cel Înțelept), regina a Franței între 1051 și 1060, soție a lui Henry I al Franței cât și a lui Raoul IV de Valois.

sursa: kremlin.ru

În privința problemei Siriene, proaspătul președinte Macron nu a reușit să înțeleagă amploarea umană a situației. Cât despre relațiile diplomatice dintre Rusia și Franța, acestea sunt în plină creștere din perspectiva lui Putin care în favoarea opiniei sale vine cu date economice promițătoare. Macron, făcând puține eforturi de a-și domoli zâmbetul larg, vine cu propunerea de a spori comunicarea dintre tinerii celor două țări dar și de a sprijini cooperarea crescândă din zonele economice și industriale.

Fragmentul declarației este preluat de pe pagina oficială a Kremlinului și față de aceasta trebuie menționat un fapt divers, fraza de început lipsește în traducerea în engleză realizată de France 24, lucru care m-a împins să verific originalul și chiar posedând o înțelegere limitată a limbii Franceze, traducerea de pe siteul Kremlinului (pe pagina președinției franceze nu există nicio traducere) este acceptabilă.

Citește transcriptul aici

Vezi înregistrarea de pe France 24 aici