Arhive categorie: Declarația Zilei

Descoperă direcția în care merge lumea cu ajutorul acestei serii de articole. Materialele au la bază declarații din partea principalelor personaje pe plan mondial.

Macron: trebuie să construim o nouă suveranitate europeană

Macron a participat pe 17 aprilie la o nouă sesiune a Parlamentului European și este al 4-lea lider de stat european ce participă la seria de dezbateri ”Viitorul Europei” (1).

Președintele francez își continuă demersurile de relansare a entuziasmului european sau mai exact un fel de campanie pentru promovarea unei noi Europe, una aflată pe calea federalizării. Macron are toate incredientele necesare pentru a deveni un ”om pentru Europa” (2), este educat, este carismatic, are o imagine preponderent pozitivă și o retorică captivantă.

El a preluat, cel puțin în segmentul mediatic, rolul deținut în anii precedenți de Angela Merkel însă este încă liber de ”bagaje”, ceea ce îl face o unealtă ideală în această perioadă descrisă chiar de el drept un război civil. Macron va susține în acest sens, până în septembrie anul acesta, o serie de dezbateri publice pe modelul unor ”sfătuiri publice” în statele membre. Va începe cu localitatea Epinal din estul franței (3).

Printre elementele propuse în cadrul acestei debateri se numără ideea de suveranitate europeană, cu măsuri de protecție pentru minorități și migranți. În acest sens propune sprijinirea directă a localităților care la rândul lor sprijină refugiații/migranții, acțiune ce ar urma să se exercite ”pe deasupra” autorităților statale. Macron mai propune și o nouă taxă digitală pentru companiile din domeniu, ca pe o măsură ”temporară” de extindere a bugetului Uniunii Europene (4) alături de creșterea voluntară a contribuțiilor pentru reechilibrarea post-Brexit.

O nouă extindere a Uniunii Europene trebuie să fie amânată până când actualele state membre vor atinge un nivel de coeziune mai profund (5). Conform lui Macron, valul de naționalism și euroscepticism (s-a folosit termenul de autoritarism) ”trebuie combătut nu prin autoritarianism democratic ci prin autoritatea democrației”.


1. Ceilalți au fost: António Costa, primul ministru al Portugaliei, în data de 14.03 ; Andrej Plenković, primul ministru al Croației, în data de 06.02 ; Leo Varadkar, primul ministru al Irlandei, în data de 17.01

2. Așa cum am scris cu mai mulți ani în urmă că e nevoie pentru continuarea procesului de ”omogenizare”/federalizare europeană.

3. sursa: euronews

4. bugetul e generat preponderent din contribuțiile statelor membre și taxele vamale.

5. în contradicție cu planurile de alipire a Balcanilor de Vest

Gorbaciov: e necesară relansarea unei mișcări pacifiste

Gorbaciov, recunoscut pentru rolul central jucat în încheierea Războiului Rece, continuă să se mențină activ în viața politicii internaționale deși importanța lui este acum una mai mult simbolică. Pe 10 aprilie a fost publicat un scurt interviu pe Interfax în care fostul lider sovietic a încurajat reconstruirea unei mișcări pacifiste și a îndemnat reprezentanții Rusiei și a Statelor Unite să se întâlnească în cadrul unui summit extins, pentru o zi sau două.

Lucruri în esență logice și ușor de realizat dacă ar exista motivația pentru detensionare și asigurarea păcii. Dacă această motivație nu există și cel puțin una din tabere urmărește confruntare, evident că este vorba de jucătorul mai puternic, discuțiile despre pace devin idealiste. Ce nu devine idealist este îndemnul pentru relansarea unei mișcări pacifiste. Omenirea are mare nevoie de dezvoltarea unui asemenea fenomen la scară globală.

Orban: Europa suferă de nesinceritate

În cadrul unui interviu pentru televiziunea Echo TV, Viktor Orban a vorbit despre succesul înregistrat de partidul său, Fidesz, la alegerile din 8 aprilie. A continuat prin a-și prezenta poziția față de situația de pe continent, Ungaria devenind (sau rămânând) astfel un pion anti-federalist în cadrul Uniunii Europene. Cu toate acestea, ca reprezentant al opoziției europene, Orban are susținători în rândul elitelor politice în special în Polonia și în țările cu mișcări naționale din Vest.

Macron: Franța va deveni lider în cercetarea I.A.

Macron a prezentat strategia pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale în Franța (și Europa) în cadrul conferinței ”AI for humanity” în data de 29.03.2018

Fonduri de aproximativ 1.5 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru cercetare
Nevoia ”deschiderii accesului” la algoritmi față de consumatori/cetățeni
Se dorește ca Franța (Europa) să ajungă din urmă China și SUA în cercetarea Inteligenței Artificiale

Raportul Villani a fost realizat de o echipă condusă de Cedric Villani, un matematician francez, parlamentar și membru al partidului lui Macron. Conferința și prezentarea ce a urmat au facilitat stabilirea de legături între principalele companii și cercetători în domeniul Inteligenței Arficiciale pentru a lucra și a investi în Franța.

Conform strategiei, companiile comerciale care desfășoară activități de cercetare în domeniul Inteligenței Artificiale sunt îndemnate să-și ”deschidă” algoritmele față de consumatori/cetățeni. În așa fel se pot evita atât pericolul unor puteri prea mari în mâinile companiilor dar și pericolul apariției unor regimuri despotice. În prezent SUA și China sunt principalele state în această ramură de cercetare însă Europa este diferită față de ambele. Modelul american este axat pe zona privată (deși există implicare federală) în timp ce sistemul Chinez este centralizat (deși strategia lor implică de curând și implicarea companiilor) și expus presiunilor politice.

Strategia franceză de a ajunge din urmă cei doi ”adversari” capătă un caracter european fiindcă au fost anunțate colaborări cu eforturile germane în domeniu, o parte din finanțarea de 1.5 miliarde de euro fiind destinate proiectelor comune. Rămâne de văzut modul în care statele membre, cu capabilități reale, vor reuși să-și coordoneze proiectele pentru a rezulta ceva cu adevărat comparabil cu demersurile din China și SUA.

Macron și-a exprimat dorința de a readuce în țară persoanele cheie care acum lucrează pentru companii străine în SUA, Japonia și Coreea de Sud dar și intenția de a motiva companiile străine să investească în Franța.

Samsung a deschis de curând o divizie axată pe Inteligența Artificială în Franța și are în jur de 100 de angajați, IBM a recrutat în jur de 400 de specialiști iar Google și-a deschis primul birou al ”DeepMind” din Europa continentală în Paris. Mai mult, Facebook a anunțat propriile planuri de investiție în Franța.

Un program național de cercetare se va organiza în jurul INRIA (Institutul Național al Franței pentru Informatică și Matematică Aplicată) la care se vor alătura alte 4 sau 5 institute dedicate. Finanțarea promisă de 1.5 miliarde de euro va veni în parte din investiție directă a statului, fonduri europene și fonduri private.