Arhive categorie: Eurasia

Europa (UE și non-UE) Rusia, Asia Centrală și Caucazul China și Asia de Est și Sud-Est India, Pakistan și Orientul Mijlociu

image map example

China și Filipine, consultări privind Marea de Sud a Chinei

China și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) vor începe consultări în vederea elaborării unui Cod de Conduită în Marea de Sud a Chinei la începutul lunii Martie. Această hotărâre a fost luată în cadrul unei întâlniri organizate în cadrul Mecanismului de Consultări Bilaterale asupra Mării de Sud a Chinei pe 13.02.2018 între vice-ministrul de externe al Chinei, Kong Xuanyou și sub-secretarul de externe din Filipine, Enrique Manalo.

A doua întâlnire între Chine și Filipine din cadrul Mecanismului Bilateral de Consultări, 13.02.2018

Concluziile subliniate ca urmare a întâlnirii oferă însă indicii asupra viitoarelor caractaristici ale acestui Cod de Conduită, e vorba de reasigurarea părților implicate că prioritare rămân menținerea și promovarea păcii, a stabilității și a liberei navigații în Marea de Sud a Chinei, libertatea comerțului internațional și a altor utilizări pașnice a mării în timp ce disputele teritoriale trebuie soluționate pe cale pașnică fără a se utiliza acțiuni de forță, totul în acord cu UNCLOS (Convenția Națiunilor Unite asupra Legii Mărilor).

Relațiile Iran – Norvegia, situația actuală

Ridicarea sancțiunilor a permis reconectarea industriei și economiei Iraniene la sistemul mondial, în mod deosebit cel occidental, situație ce permite acum țărilor europene o reluare a schimburilor comerciale și a investițiilor în Iran.

Relațiile diplomatice dintre Iran și Norvegia au fost inițiate în anul 1908 însă cele două state și-au deschis ambasade abia în 1959. De atunci schimburile comerciale și activitățile de cooperare în diverse domenii au cunoscut anumite dezvoltări dar și obstacole. Sancțiunile economice impunse Iranului de către Statele Unite au blocat și chiar au dus la regres (cum s-a întâmplat în toate cazurile ce implică statele din vest) în privința raporturilor comerciale.

Semnarea ”acordului nuclear” cu Iranul i-a redeschis republicii islamice drumul economic spre vest și în mare parte acest drum a început să fie traversat deja în ambele direcții însă nu la anvergura la care se aștepta. În ultimele luni Iranul și Norvegia au început să facă pași susținuți spre o reconciliere economică și financiară, semnându-se memorandumuri de înțelegere în domenii ca relațiile interbancare, energie, agricultură, pescuit și transport maritim. Sirous Kianersi, director al NITC, principala companie Iraniană de transport cu petroliere, a declarat în noiembrie 2017 că mai multe companii din Norvegia se vor implica în modernizarea a nu mai puțin de 70 de vase aflate în inventarul NITC.

Activitatea ambasadorului Norvegiei, Lars Nordrum este deosebit de intensă în ultima perioadă, acesta participând la o serie de întâlnire cu oficiali și oameni de afaceri. Pe 6 februarie a avut o întrevedere cu Gholam-Hossein Shafele, președintele Camerei de Comerț, Industrie, Minerit și Agricultură a Iranului, ocazie în care s-a discutat despre eliminarea barierelor în domeniul cooperării interbancare și un regim de vize special pentru oamenii de afaceri. În ce privește domeniul bancar, Iranul și-a manifestat încă de anul trecut dorința de a deschide o linie de credit pentru a finanța o parte din modernizările din domeniul industrial (de exemplu construcția de parcuri de energie solară). Banca iraniană ”Tejarat Bank” a anunțat în iunie anul trecut că urma să=și deschidă o filială în Norvegia în viitorul apropiat însă până acum nu am reușit să verific dacă acest proiect a fost îndeplinit.

Nici domeniul politic nu a fost omis, în data de 5 februarie anul acesta Lars Nordrum s-a întâlnit cu Ahmad Amirabadi Farahani, președintele grupului parlamentar de prietenie Iran-Norvegia și au discutat, pe lângă aspectele economice, despre extinderea interacțiunilor și a schimburilor de experiență între comisiile de specalitate ale parlamentelor celor două țări. Ambasadorul norvegian a mai repetat cu această ocazia hotărârea țării sale de a nu renunța la ”acordul nuclear” prin care Iranul a acceptat un control mai strict din partea IAEA a instalațiilor sale nucleare și și-a asumat o serie de limitări industriale în acest domeniu.

 

Undă verde pentru Nord Stream 2

Germania a anunțat că permite companiei Nord Stream AG(1) să construiască Nord Stream 2, proiect similar cu cel finalizat în 2012 și care acum funcționează la o capacitate de 93%, asigurând livrările de gaz spre Germania, Cehia și Slovacia. 70% din necesarul de conducte au fost deja produse și o treime din acestea se află poziționate de-a lungul coastei Mării Baltice în vederea instalării. Conducta (este vorba de două conducte de fapt) au o capacitate totală de 55 de miliarde de metri cubi iar întreg sistemul Nord Stream 1+2 ar urma să ofere o capacitate de 110 mmiliarde de metri cubi, pentru comparație, principala conductă de tranzit prin Ucraina are o capacitate de 142 de miliarde de metri cubi.

Rusia își întărește astfel poziția pe piața energetică europeană și Germania își asigură stabilitatea energetică în contextul unei situații instabile în Ucraina (pe unde trecea mare parte din gazul rusesc). Polonia se împotrivește vocal acestei desfășurări de evenimente și cere ajutorul Statelor Unite pentru a îngreuna sau stopa acest proces.

Like Poland, the United States opposes the Nord Stream 2 pipeline. We see it as undermining Europe’s overall energy security and stability, and it provides Russia yet another tool to politicize energy as a political too.

/ Rex Tillersonn pe 27.01.2018 în Varsovia, după o întâlnire cu ministrul de externe a Poloniei.

  1. Gazprom – 51% / Wintershall – 15.5% / PEG Infrastruktur AG, subsidiar al E.ON – 15.5%  / N.V. Nederlandse Gasunie – 9% / Engie – 9%

Premierul Theresa May, vizită de 3 zile în China

Relațiile China-Marea Britanie sunt în pină ”eră de aur” conform reprezentanților celor două țări. Termenul nu a intrat însă în folosință începând cu vizita de trei zile a premierului Theresa May în China ci are originile în anul 2015 când planul unei colaborări strânse dintre cele două state a fost trasat. Privită în ansamblu, această vizită are înainte de toate rolul de a stimula creșterea schimburilor comerciale dintre cele două țări în contextul în care Marea Britanie se pregătește de ieșirea din UE iar Beijing dorește să-și continue expansiunea economică. China oferă o serie de mâini întinse cum este de exemplu anularea interzicerii de importuri de carne de vită din Regatul Unit însă ca în cazul oricărei negocieri se așteaptă și ceva la schimb.

Dintr-un articol publicat pe china.org.cn reiese că președintele Xi a propus patru direcții principale pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

  1. Cele două state trebuie să privească și să construiască viitoarele legături bilaterale pornind de la un nivel strategic.
  2. Ambele părți să lucreze pentru promovarea cooperăriilor economice și comerciale.
  3. China și Marea Britanie ar trebui să-și întețească schimburile și cooperarea în cadrul instituțiilor multilaterale ca Națiunile Unite, G20 și Organizația Mondială a Comerțului pentru a dezbate problemele globale.
  4. Cele două țări ar trebui să continue schimburile culturale și om-la-om.

Reacțiile și opiniile exprimate de Theresa May în cadrul vizitei au venit să întărească această legătură interstatală care din anul 2015 este pe o traiectorie clară de creștere, aceasta declarând că: ”Marea Britanie împărtășește multe din punctele de vedere ale Chinei asupra subiectelor globale și prețuiește rolul jucat de China în domeniul relațiilor internaționale”. Aceasta reamintește și că vizita președintelui Xi din 2015 a generat o dezvoltare profundă a relațiilor bilaterale.

Miercuri, prima zi a vizitei premierului britanic, a adus o călătorie până în Wuhan, un oraș universitar, a generat un forum de cooperare între afaceriști britanici și cei chinezi și a facilitat întâlnirea cu premierul Chinei, Li Keqiang. Pe plan cultural și științific s-a hotărât demararea unui program de promovare a limbii engleze în China (în paralel cu menținerea și extinderea învățării limbii chineze în școlile din Marea Britanie), un schimb de profesori de matematică și s-a asigurat o participare engleză în proiectul Xiong’an, un viitor oraș tehnologic.

Se poate vorbi despre înțelegeri cu o valoare totală de 9 miliarde de lire sterline. Singurele puncte nerealizate față de care s-au generat așteptări sunt susținerea clară și publică a noului drum al mătăsii de către Marea Britanie (așteptarea administrației Chineze) și discutarea aparentei șubreziri a principiului ”o singură țară, două sisteme” (așteptarea unei părți din mediul politic britanic și a mass mediei britanice). Cu toate acestea, luând în considerare reținerile naturale față de proiectul Chinez ”One belt, one road”, Theresa May a declarat că vor continua discuții productive în această privință.