Cele trei reușite spațiale ale Chinei

Cele trei reușite spațiale ale Chinei

Agenția Spațială Națională a Chinei a realizat în 10 luni ceea ce alte puteri spațiale pot visa să facă doar în zece ani. Acest lucru este uimitor deoarece China nu e o țară cu o tradiție îndelungată în explorarea spațiului precum Rusia / URSS sau SUA și, prin urmare, nu are experiența necesară de regulă pentru misiuni complexe.

Actualul program chinezesc de explorare a spațiului are patru segmente. Există stația spațială modulară, Tiangong, care va funcționa ca o prezență umană constantă în apropierea Pământului și ca laborator; există explorarea Lunii care se află acum la nivelul 3, al patrulea fiind explorarea umană și o stație lunară; există programul de explorare marțiană care va duce, de asemenea, la explorarea cu echipaj și, în cele din urmă, o misiune către Jupiter care încă nu a început.


  1. Explorarea Lunii, Chang’e 5, 嫦娥五号 (Cháng’é wǔhào) | noiembrie 2020
  2. Stația Spațială, Tiangong, 天宫 (Tiāngōng) | aprilie 2021
  3. Explorarea planetei Marte, Tianwen-1, 天问 | iulie 2020

嫦娥五号 Chang’e 5

A cincea misiune lunară a Chinei a fost lansată pe 23 noiembrie 2020 de la Wenchang (文昌) pe insula Hainan. Este prima dintre cele două misiuni de întoarcere a eșantionului lunar, a doua, Chang’e 6, va fi lansată cel mai probabil la mijlocul anului 2024.

Misiunea anterioară (a 4-a), care a început în mai 2018, a reușit să devină prima sondă care a aselenizat pe partea întunecată a Lunii. Roverul numit Yutu-2 încă lucrează la momentul scrierii acestui articol.

Revenind la Chang’e 5, finalizarea cu succes a misiunii de returnare a probelor de sol de pe Lună a făcut din China una din doar trei țări care au atins acest nivel tehnologic. Ultima dată când au fost returnate eșantioane a fost cu ocazia misiunii Luna 24 a URSS din 1976. Eșantionul Chang’e 5 a aterizat în siguranță pe Pământ pe 17 decembrie 2020. Cu această ocazie a fost organizat un amplu eveniment media pornind de la aterizarea și culminând cu o ceremonie în care a fost prezentat cilindrul care conține probele de sol.

天宫 Tiangong

天宫 este a treia iterație a seriei, dar în timp ce stațiile anterioare au fost mai degrabă laboratoare spațiale care au acționat ca platforme prototip, noul 天宫 este construit pe o schemă modulară și este destinat să găzduiască un echipaj permanent. Modulul de bază Tiānhé (天和) a fost lansat la 29 aprilie 2021 de un Long March 5B de la 文昌.

În iunie este programat să vină la bord primul echipaj în cadrul misiunii Shenzhou 12. Primele patru misiuni sunt centrate în jurul construirii stației, două noi module fiind programate anul viitor. Aceasta este o dezvoltare importantă pentru programul spațial chinez, în special în contextul dezactivării SSI. În câțiva ani China va avea singura stație spațială cu echipaj permanent și este mai mult decât probabil ca Rusia să se alăture proiectului cu noi module în viitor.

天问 Tianwen-1

天 问 a fost lansat de la 文昌 pe 23 iulie 2020 și a intrat pe orbita lui Marte la 10 februarie 2021. Această misiune cuprinde trei echipamente distincte iar acest lucru contribuie considerabil la importanța istorică a misiunii, e vorba de un orbiter, un lander și un rover numit Zhurong (祝融).

China este astfel a treia țară din lume cu capacitatea de a trimite misiuni robotizate pe Marte. Un alt aspect interesant al misiunii este că la jumătatea drumului spre Marte, nava și-a detașat propriul satelit care a realizat câteva ”selfiuri”.


Credite foto: Agenția Spațială Națională a Chinei

Close Menu