Inteligența Artificială, o introducere

Probabil fără să ne dăm seama noi trăim astăzi perioada de început a celei de a 4-a revoluții industriale. Asta înseamnă înainte de toate că ne vor aștepta mari schimbări sociale.

Tehnologia a evoluat mult de la lărgirea întrebuințării forței aburului și de atunci (de la sfârșitul secolului 18) omenirea a cunoscut salturi de progres, multe regionale, câteva internaționale, care au dus la schimbări culturale și sociale profunde. Prima revoluție îndustrială este desigur cea făurită de britanici, ei fiind primii care au răspândit utilizarea aburului în manufactură deși la vremea respectivă atât belgienii cât și suedezii înregistrau progrese în industrializare, beligenii bazându-se mai mult pe ”importul” de specialiști englezi.

A doua revoluție industrială e caracterizată de oțel, electricitate, industria auto și în general continuarea primei revoluții la altă scară și cu tehnologii noi. A treia revoluție este cea digitală pe care încă o trăim și pe care încă nu am reușit să o studiem destul din perspectiva socială și umană. Aceste trei salturi generale s-au construit pe anumite baze și evenimente iar studierea lor este în esență studierea spiritului uman. De ce nu a început industrializarea în antichitate, în China secolului 16 sau în Orientul Mijlociu putem specula, ce a generat valurile de transformări putem cerceta și ce au generat la rândul lor aceste transformări putem desigur analiza.

Inteligența Artificială, motorul celei de a patra revoluții industriale

Ce înseamnă a 4-a revoluție industrială? Principalul catalizator va deveni probabil inteligența artificială însă nu ne vom opri aici. Trebuie să discutăm despre terapiile genetice care anunță eradicarea unor boli rare încă de pe acum, sursele regenerabile de energie și poate chiar reușita cercetărilor în fuziune nucleară, dezvoltări în infrastructură ca automobilele autonome, trenurile de mare viteză și dronele pentru transport de mărfuri și multe altele. Dacă este să adunăm toate aceste promisiuni făcute de știință putem ajunge la concluzia că ne așteaptă o veritabilă eră de aur. Trebuie să ne întrebăm însă ce vor însemna toate acestea pentru noi, cum ne vor afecta aceste transformări și dacă această tranziție se va realiza pe cale pașnică.

În prezent lumea este în proces de globalizare însă a apărut tendința de construire a unor poluri de putere (ordinea mondială multipolară) adică o depășire a situației din Războiul Rece când existau două mari centre de putere și ulterior, după căderea sovieticilor, apariția Vestului ca unic centru. Se poate vorbi într-o anumită măsură de existența unor grupuri cu interese imediate și diverse, motivate de competiția acerbă în comerț și geopolitică.

A 4-a revoluție industrială, la fel de neechitabilă?

Modul cum se va implementa a 4-a revoluție industrială pe întreg globul nu va avea, cu siguranță, un caracter omogen. Cum cercetarea joacă cel mai important rol este normal să constatăm că statele cu baze educaționale și științifice solide au deja un avans considerabil. Țări ca Germania și Japonia implementează deja automatizări complexe în procesele de producție ceea ce rezultă în eficientizări.

Prima întrebare care apare în aceste cazuri este poate una facilă însă trebuie pusă, toate aceste dezvoltări au ca prim scop ușurarea muncii omului sau eficientizarea producției? Dacă este să ne luăm după experiențele trecute observăm că noile tehnologii sunt implementate înainte de toate pentru a genera o îmbunătățire a producției. Îmbunătățiri în condițiile de viață și de muncă au venit de regulă ca elemente secundare generate de mișcări sociale și politice (apariția socialismului).

Efectele sociale

Apariția inteligenței artificiale poate că nu va duce la ștergerea a milioane de locuri de muncă însă va duce cu siguranță la o nouă situație în care omul, muncitorul, va trebui să se adapteze la noi cerințe. Aici apare politicul și contează momentul în care mutările pe tabla de șah socială sunt realizate, dacă se decid reglementări atunci ce, cât și cum vor reglementa noile situații?

Mulți cercetători, vizionari și lideri de opinie s-au exprimat deja dacă nu împotriva inteligenței artificiale atunci cel puțin precauți. Elon Musk a declarat în 2017 că în privința IA există riscul ca un număr de companii să ajungă să dețină puteri extraordinare iar Stephen Hawking a vorbit chiar despre înlocuirea omului de către Inteligența Artificială, ambele scenarii sunt desigur posibile. Nașterea unei forme de viață ”din mână noastră” nu este ceva ce se va realiza cu ușurință însă trebuie să ne pregătim pentru acel moment.

Primii pași

EAU este primul stat cu un minister al inteligenței artificiale iar președintele Kazakhstanului este interesat de acest aspect (ca parte a proiectului său pentru o a 4-a revoluție industrială). Un număr de țări au lansat rapoarte oficiale în privința IA și altele deja implementează strategii însă acestea sunt cazuri încă izolate.

Nu se poate vorbi pentru moment de un consens internațional, nici măcar comunicarea internațională nu este încă foarte puternică. Dacă ajungem să generăm o nouă formă de viață conștientă pe acest pământ, cu potențialul de a ne depăși capacitățile, trebuie cu siguranță să-i acordăm un cod etic însă în prezent acest cod etic are zeci de versiuni și un consens pare greu de dobândint având în vedere că etica este un factor preponderent cultural.