Nazarbayev și a treia modernizare a Kazahstanului

Planuri de modernizare bântuie anul acesta prin Kazahstan, președintele Nazarbayev Nursultan a anunțat începutul celei de a 3-a etape de modernizare a țării și culturii kazahe.

Poziția geografică a Kazahstanului îi asigură într-o anumită măsură liniște în comparație cu punctele încinse ale planetei. În mod tradițional populația țării a fost nomadă însă acest lucru a început să se schimbe în momentul integrarii în imperiul țarist iar procesul s-a intensificat sub controlul sovietic. Deși suntem tentați să considerăm perioada comunistă (industrializare, adoptarea alfabetului chirilic, adoptarea parțială a unui stil de viață sovietic) ca o primă etapă a modernizării (conform președintelui, în cazul sovietic a fost vorba despre o modernizare a teritoriului, nu a populației), Nazarbayev a identificat prima modernizare cu independența țării din anul 1991 și întregul procesul de construire a unor instituții pentru noul stat.  A doua modernizare se referă la ”strategia 2030” lansată de Nazarbayev în 1997, an în care Astana a fost desemnată noua capitală. Acum se vorbește din nou despre modernizare iar aceasta va aduce, în măsura în care se va dovedi o reușită, schimbări dramatice în economia, politica și cultura țării.

La baza acestui articol stau două materiale publicate de președintele Kazahstanului, ”Cei 100 de pași” (mai 2015), ”A treia modernizare a Kazahstanului: Competitivitate Globală” (ianuarie 2017) și ”Calea către viitor: Modernizarea Identității Kazahstanului” (aprilie 2017).

Nazarbayev a desemnat țintele generale spre care Kazahstanul trebuie să se îndrepte. Drumul este pavat cu o serie de proiecte ce vor ușura acest parcurs:

  • reforme economice – intrarea în a ”4-a revoluție industrială”, diverse ținte de dezvoltare pentru industriile strategice, creșterea produsul intern brut, accentuarea urbanizării și întărirea IMM-urilor.
  • reforme instituționale – întărirea drepturilor de proprietate și reducerea corupției (ultima pe lista din ianuarie)
  • reforme culturale – adoptarea alfabetului latin, traducerea a 100 de lucrări de referință, schimbări în identitatea colectivă cu păstrarea esenței, promovarea producțiilor conematografice.
  • dezvoltarea capitalului uman – promovarea cunoștințelor în IT, educația trilingvă (kazaha, engleza, rusa), promovarea competitivității
  • turismul – se dorește un turism cultural axat în jurul noilor și viitoarelor monumente și zone naturale simbolice.

Se vorbește despre un cult al cunoașterii, asta mi se pare frumos, care stă la baza succesului în viitor și se dorește o evoluție, nu o dezvoltare ”revoluționară”. Trecerea la alfabetul latin și studierea intensă a limbii engleze indică o privire orientată spre Vest sau cel puțin o dorință de integrare în sistemul global. Kazahstanul dorește să intre în rândurile primelor 30 de state ale lumii însă pentru asta are un drum lung de parcurs. Foarte multe așteptări au fost create de relansarea ”drumurilor mătăsii”, Kazahstanul urmând să fie tranzit pentru bunurile provenit din China și destinate profitabilei Europe însă Nazarbayev nu visează numai statutul de țară de tranzit ci de lider în anumite zone economice, industriile petrochimice și metalurgice, IT și agricultură la care se adaugă atragerea unor noi industrii.

Există fără îndoială și un cult al personalității și ca exemplu pot să dau ”Centrul Nazarbayev”, un complex instituțional de cercetare, știință și cultură construit în Astana prin decret prezidențial în anul 2012. În această clădire se află printre altele și muzeul primului președinte al Kazahstanului, Nazarbayev însuși. Printre exponate sunt materiale care-i atestă importanța politică la nivel mondial, activitatea de reformator al statului și aprecierea de care se bucură din partea propriului popor. Fiindcă este în estență fondatorul primului stat independent Kazah și lider de aproape trei decenii (între 1984 și 1986 a fost prim-ministru al R.S.S. Kazahstan și prim secretar între 1989 și 1991), nu este surprinzător că numele său, imaginea sa și mesajele sale primesc o atenție substanțială într-o mass-media preponderent controlată de stat.