Netflix

Până acum Netflix a fost pentru mine numele unui site și cam atât. Conștient de popularitatea lui în Statele Unite și în același timp observându-i absența aici, la noi, l-am pus în categoria lucrurilor americane care la noi, evident, nu sunt. Dacă în legătură cu Amazon mai am câteva speranțe ce țin mai mult de precaritatea industriei cărților în România (sunt multe cărți înexistente aici, așader le iau de la americani, mai nou încerc cu germanii), în legătură cu filmele nu m-am confruntat cu neajunsuri prea mari. Ca tot românul mă descurc. Însă ca tot românul în minoritate le mai și cumpăr din când în când, câte un DVD sau Bluray în ziua de salariu, mai mult filmele deja văzute și care mi-au plăcut.

.: titlu : Tales from the hidden attic :. .: artist : Michael Vincent Manalo :.
.: titlu : Tales from the hidden attic :.
.: artist : Michael Vincent Manalo :.

Ce m-a convins să încerc acest serviciu a fost comentariul lui Mircea Cărtărescu și faptul că are o lună gratuitate. M-am zbătut câteva zile cu ideea că ce-mi trebuie mie, mai ales că toți se plâng de numărul mic de filme și seriale. Cărtărescu a vorbit de documentare, măcare din motivul acesta să încerc și eu o lună. Așa că l-am instalat și l-am accesat. Mi-a cerut să selectez trei oferte din portofoliul lor care mi-au plăcut pentru a-mi ”personaliza experiența”, chipurile. Treaba cu personalizarea e praf în ochi, cel puțin când nu ai cum să te pierzi printre titluri.

Mi-am ales Gravity, Pulp Fiction și The 70s Show. Din pagina aia de pornire am avut impresia că au mai adăugat produse, că nu păreau asa de puține cum zic toți, însă după zece secunde am văzut că pozele se repetă și am început să enumăr filmele care-mi plac și nu le regăsesc. De exemplu nimic din seria   Alien, nimic cu Schwarzenegger, cu Stalone, la seriale nu am găsit Battlestar Galactica, nici Star Trek, de fapt niciun serial care-mi place. Sunt câteva filme vechi și bune (pe care le-am văzut) gen Roman Holiday, un film ușor dar plăcut. În rest o treime le-am văzut, altă treime sunt desene animate (americane) și ultima parte sunt filme pe care nu mi-aș dori să le văd.

Ideea de bază presupun că se învârte în jurul filmelor noi și a celor premiate/recunoscute. Nu prea am văzut filme de categoria B în listă (asta dacă nu luăm în calcul prostii gen Transformers). Chiar, nu au nici Star Wars, nici Stargate. Mi-ar plăcea să revăd un serial mai vechi gen Sliders sau Andromeda, Dosarele X desigur. În fine, poate astea nu fac obiectul activității lor însă ar trebui să facă parte din portofoliul lor dacă vor pretenții pe piața noastră. Sunt într-adevăr lucruri ce țin de drepturi de difuzare și de abia aici se va vedea exact cât de tari sunt cei de la Netflix sau nu. Nu exclud că-și pot face bagajele după ce mulți vor refuza să continue cu abonamentul după prima lună.

În România nu cred că există în viață un cetățean care să nu fi văzut/citit/ascultat ceva piratat. Până și în anumite instituții publice (mai exact bugetare) se foloseste office-ul hackuit, dar nu ați auzit de la mine asta. Sincer, aseară m-am simțit un mic burghez întins pe canapea cu un pahar de vin alb după o masă excelentă, cu telecomanda în mână, butonând printre filmele pe care puteam să le (re)văd. Așa am urmărit Roman Holiday. Nu exclud nici ca românul să înceapă să cumpere filme și seriale (măcar românești, merită și ai noștri un trai decent) și încet încet poate limităm rolul pirateriei și ca urmare a creșterii nivelului nostru de trai. Dar ca element de marketing cei de la Netflix se pot baza în România pe ideea asta, dai un ban dar nu te mai stresezi cu torrente, reclame și viruși. Cu ce sunt atât de speciali Netflix față de alte platforme de gen? Încă nu am reușit să-mi dau seama, momentan le dau luna Februarie să mă convingă să rămân abonat.