Arhive etichetă: Javad Zarif

SUA se retrage din JCPOA

Trump a luat oficial hotărârea de a se retrage din ”acordul nuclear”. Nu este prima ”retragere” a Statelor Unite dintr-o înțelegere internațională (*) însă este prima care agravează considerabil situația unei regiune care oricum e renumită pentru instabilitate.

Europa se menține fermă în păstrarea înțelegerii însă autoritățile Iraniene au început să analizeze viabilitatea acordului în situația actuală.

* de la venirea la putere a lui Trump

Zarif: Iranul și-a respectat toate obligațiile

Diplomația iraniană încearcă să se apere împotriva planurilor lui Trump de anularea sau renegocierea  a acordului ”nuclear”.
La finalul lunii aprilie Javad Zarif s-a întâlnit cu John Kerry în încercarea de a salva acordul.
SUA alături de Israel și Arabia Saudită doresc extinderea restricțiilor pentru Iranieni și în domeniul apărării, în esență se urmărește o capitulare fără război.

Astana, declarație comună asupra Siriei

În data de 16 martie, la Astana, a avut loc întâlnirea trilaterală a miniștrilor de externe ai Rusiei, Turciei și Iranului cu scopul de a dezbate situația din Siria și de a stabili următorii pași spre soluționarea coflictului. Cei trei reprezentanți au semnat o declarație comună, o puteți citi în continuare.

Cele trei părți:

1. Au subliniat nivelul actual ridicat de coordonare tripartită privind punerea în aplicare a dispozițiilor Declarației comune a președinților Iranului, Rusiei și Turciei din 22 noiembrie 2017 de la Sochi;

2. Au căzut de acord să se continue interacțiunea efectivă care ar avea un efect pozitiv asupra situației din Siria și a întregii regiuni și să reducă riscul divizării etnice și sectare;

3. Au luat notă de viitorul summit trilateral, care va avea loc în Turcia pe 4 aprilie 2018;

4. Și-au exprimat satisfacția față de contribuția concretă a procesului de la Astana la îmbunătățirea situației din Siria în ultimul an, subliniind în acest sens succesul eforturilor lor colective în lupta împotriva terorismului internațional, în special înfrângerea ISIL în Siria și crearea condițiilor favorabile pentru soluționarea politică pe baza Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU;

5. Au subliniat faptul că formatul Astana și realizările sale au devenit un instrument eficient pentru a contribui la pacea și stabilitatea în Siria;

6. Și-au exprimat dorința comună de a-și continua eforturile coordonate pentru a se asigura că progresele înregistrate în reducerea violenței la fața locului sunt ireversibile;

7. Și-au reafirmat angajamentul lor ferm și continuu față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Republicii Arabe Siriene. Ei au subliniat de asemenea că niciuna dintre acțiuni, indiferent de cine au fost întreprinse, nu ar trebui să submineze aceste principii confirmate de rezoluțiile relevante ale ONU și de voința reprezentanților tuturor segmentelor societății siriene, exprimate în mod clar și neechivoc în timpul Congresului Dialogului Național Sirian;

8. Au reiterat convingerea că nu există o soluție militară la conflictul sirian și au salutat progresele realizate în cadrul celor opt reuniuni la nivel înalt organizate la Astana în vederea contribuției la eforturile internaționale de a pune capăt conflictului sirian prin adoptarea de măsuri de reducere a violenței, în a consolida încrederea între părțile aflate în conflict, a atenua situația umanitară și a da impuls eforturilor de găsire a unei soluții politice;

9. Au luat notă de stadiul punerii în aplicare a Memorandumului din 4 mai 2017 privind crearea zonelor detensionare în Siria, și-au reafirmat hotărârea de a continua punerea în aplicare a dispozițiilor sale cu privire la toate cele patru zone de detensionare și, de asemenea, au subliniat că în niciun caz crearea zonelor de detensionare nu ar trebui să submineze suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Republicii Arabe Siriene;

10. Și-au reafirmat hotărârea de a-și continua cooperarea pentru a elimina în cele din urmă DAESH / ISIL, Frontul Nusra și toate celelalte persoane, grupuri, întreprinderi și entități asociate cu Al-Qaeda sau DAESH / ISIL desemnate de Consiliul de Securitate al ONU în Siria și de a preveni relocalizării acestora în alte țări și regiuni;

11. Au subliniat necesitatea de a sprijini sirienii în restabilirea unității țării lor și în găsirea unei soluții politice a conflictului în curs printr-un proces inclusiv, liber, echitabil și transparent, condus de Siria și de Siria, care să conducă la o constituție care se bucură de sprijin a poporului sirian și alegeri libere și corecte, cu participarea tuturor sinilor eligibili sub supravegherea corespunzătoare a ONU;

12. Au salutat convocarea Congresului pentru dialogul național sirian de la Soci, la 30 ianuarie 2018, ca o contribuție majoră care a impulsionat procesul de reglementare politică sub auspiciile ONU și a reafirmat angajamentul lor față de rezultatele Congresului de la Sochi, în special pentru a forma Comitetul constituțional și să faciliteze începutul activității sale la Geneva, cu asistența trimisului special al Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite pentru Siria cât mai curând posibil;

13. Au făcut apel la reprezentanții Guvernului Republicii Arabe Siriene și ai opoziției angajate în suveranitatea, independența, unitatea, integritatea teritorială și caracterul fracțional al Siriei, precum și comunitatea internațională, pentru a sprijini activitatea Comitetului Constituțional;

14. Au subliniat necesitatea de a asigura un acces umanitar rapid, sigur și neîngrădit în zonele afectate de conflictul aflat în desfășurare;

15. Și-au exprimat îngrijorarea cu privire la încălcările regimului de încetare a focului și au declarat că, în calitate de garanți ai regimului de încetare a focului își vor intensifica eforturile pentru a asigura respectarea acestora;

16. Au salutat Rezoluția 2401 a Consiliului de Securitate al ONU ca răspuns la situația umanitară gravă din toată Siria, inclusiv în Ghouta de Est, Yarmouk, Foua și Kefraya, guvernatul Idlib, guvernatorul Hama de Nord, Rukhban și Raqqa;

17. Și-au exprimat disponibilitatea de a-și continua eforturile în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor rezoluției sus-menționate, vizând consolidarea regimului de încetare a focului și îmbunătățirea situației umanitare în toată Republica Arabă Siriană și au invitat toate părțile să sprijine pe deplin acest proces, printre altele prin trimiterea de ajutoare umanitare, prin refacerea activelor de infrastructură, inclusiv a facilităților sociale și economice și prin păstrarea patrimoniului istoric;

18. Au salutat convocarea primei reuniuni a Grupului de lucru privind eliberarea deținuților și predarea corpurilor, precum și identificarea persoanelor dispărute în ajunul reuniunii ministeriale și și-au exprimat convingerea că eforturile Grupului de lucru vor contribui în continuare la consolidarea încrederii dintre părțile aflate în conflict în Siria;

19. Și-au exprimat recunoștința lor sinceră Președintelui Republicii Kazahstan, Excelența Sa Nursultan Nazarbayev și autorităților kazahe pentru susținerea procesului de la Astana și găzduirea întâlnirilor internaționale cu privire la Siria;

20. Au decis să organizeze următoarea întâlnire la nivel internațional cu privire la Siria, în Astana, la mijlocul lunii mai 2018.

Javad Zarif: Iran vrea o regiune puternică

Conferința de Securitate de la Munich a avut loc între 16 și 18 februarie
Lideri militari și șefi de stat s-au întâlnit pentru a dezbate problemele cu care se confruntă lumea.

Javad Zarif a susținut un discurs în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen în care a prezentat poziția țării sale în legătură cu situația din regiune și a venit cu o propunere de colaborare în ideea centrală de a se respecta interesele tuturor statelor din zonă indiferent de existența rivalităților.

În prezent Republica Islamică se află în conflict diplomatic deschis cu Arabia Saudită și Israelul însă a reușit să-și apropie țări ca Irak, Qatar și desigur Siria. Iranul promovează intens ideea unei rețele de securitate în care fiecare stat își urmărește interesele ținând cont de interesele celorlalți, se poate spune că un astfel de sistem este implementat în raport cu Turcia.

Pericolul izbucnirii unui conflict de proporții în Orientul Mijlociu este real iar cauza principală, în viziunea lui Zarif, este influența negativă venită din partea marilor puteri din Vest. Aceste țări au destabilizat comunicarea din regiune și și-au atras ”state client” prin care-și exercită autoritatea.