Arhive etichetă: Știri

China, investiții de 10 miliarde de dolari în Bangladeș

Bangladeș, una din cele mai sub-dezvoltate state din Eurasia va beneficia din partea Chinei de investiții în infrastructură de 10 miliarde de dolari. Acest anunț vine cu ocazia primei conferințe de presă a noului ambasador chinez în Bangladeș, Zhang Zuo.

”Cu eforturi din partea ambelor guverne și cu implicarea companiilor din ambele țări, un grup de proiecte sunt deja implementate incluzând Zona Economică și Industrială Chineză, Centrala Payra, Al 8-lea pod al prieteniei China – Bangladeș și Centrul Expozițional Internațional, toate însumânt investiții de peste 10 miliarde de dolari. China invită toate țările să participe la rapida noastră călătorie de dezvoltare economică, oferind și acces la imensa piață Chineză pentru produse și servicii aparte și competitive”.

În 2017 ambasada Chineză a emis aproape 50 de mii de vize pentru cetățenii din Bangladeș, cu o creștere de 22 de procente față de anul trecut și a implementat politici mai flexibile în acordarea de vize în scopuri culturale și de afaceri.

Acordul pentru dezvoltarea Zonei Economice și Industriale Chineze a fost semnat pe 15 iunie 2017 între Autoritatea din Bangladeș pentru Zone Economice și China Harbor Engineering Company după ce în februarie (2017) autoritățile din Bangladeș au semnat pentru un împrumut din partea Chinei în valoare de 281 de milioane de dolari pentru construirea infrastructurii zonei respective.

Spre o integrare Eurasiatică

În cadrul Forumului Economic Internațional St. Petersburg (FEISP 2017) a avut loc o dezbatere pe tema integrării Europene și Eurasiatice iar printre concluziile ce vizează UEEA și Rusia s-a constatat că în anul 2016 importurile UEEA (Uniunea Economică EurAsiatică) din țările din regiunea ”Asia Pacific” le-au depășit, pentru prima dată, pe cele din UE cu 3.8% iar în primul trimestru din 2017 diferența este de 8.5% potrivit Tatianei Valovaya, Ministru responsabil cu Integrarea și Macroeconomia în Comisia Economică Eurasiatică.

S-a discutat și despre o armonizare a standardelor implementate de UEEA cât și de UE și în această privință a fost menționat codul vamal ce va intra în aplicare pe 1 ianuarie 2018 în cadrul UEEA și astfel se va putea discuta la nivel de uniune nu la nivel de stat membru, lucru care va duce la relații economice mai sigure. Se va putea vorbi astfel de un spațiu economic comun pornind din Lisabona și ajungând până la Vladivostok.

Romano Prodi (fost președinte al Comisiei Europene) a venit cu propunerea de a organiza o întâlnire informală între Comisia Europeană și Comisia Economică Eurasiatică în cadrul celui de al 6-lea Forum Eurasiatic. Acest forum va avea loc în zilele 19-20 octombrie 2017 în Verona și vor fi reprezentate Uniunea Europeană, Uniunea Economică Eurasiatică, China, India și Corea de Sud.

Turkmenistanul va livra Chinei mai mult gaz natural în 2017

Turkmenistanul, stat ce deține cele mai mari rezerve de gaze naturale din Asia Centrală și ocupă locul șase în lume, estimează o creștere a volumului de gaze exportate Chinei anul acesta. În 2016 cantitatea a fost de 35 de miliarde de metri cubi iar în 2017 e planificată suplimentarea cu încă 3 miliarde de metri cubi pe ruta CACP (Central Asia – China pipeline), conductă construită din fonduri de la Beijing. Se dorește ca până în 2020 volumul de gaze exportate Chinei să se dubleze.

Iranul urmează să beneficieze de 7 miliarde de metri cubi, la fel ca anul trecut în contextul unei deteriorări în relațiile bilaterale cauzate de anumite datorii ale Republicii Islamice față de Turkmenistan. Guvernul de la Așgabat este interesat de proiectul unei conducte Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI) însă lucrările încă nu au început. Există o concurență puternică din partea Iranului care are propriile proiecte în zonă și recent s-a aprobat o conductă subacvatică între South Pars din Iran și Gujarat în India. Conducta urmează să treacă și prin Oman, stat cu care Iranul a semnat un contract pe 25 de ani, în valoare de 60 de miliarde de dolari americani, pentru livrarea unei cantități de 20 de milioane de metri cubi zilnic.

Turkmenistanul este interesat de participarea în cadrul inițiativei Southern Gas Corridor ce urmează să transporte gazul din Marea Caspică (preponderent) către Uniunea Europeană, conducta principală trecând prin Georgia, Turcia, Grecia, Albania și Italia. Principala problemă în privința acestui proiect este că UE a înregistrat o scădere a cererii de gaze naturale între 2010 și 2015 iar direcțiile europene urmăresc o continuă reducere a consumului de gaze naturale.

Soft power iranian?

Restaurarea legăturilor între Vest și Iran a dus la un val de entuziasm pe ambele tabere. Momentan nu se poate vorbi despre legături strategice însă dezvoltarea schimburilor comerciale și a transferurilor de tehnologie va duce indiscutabil la apropieri culturale și politice. Anumiți analiști geopolitici compară acest moment în istoria Iranului cu perioada anterioară modernizării din Turcia. Poate că schimbările sociale nu vor ajunge la un asemenea grad de intensitate însă nici nu este nevoie. Republica Islamică a făcut singură o serie de pași spre normalizare iar elementele cele mai importante, libertatea și implicarea în societatea globală, ca partener nu renegat, se vor instaura ca urmare a eliminării constrângerilor și a oferirii de avantaje economice și politice din partea statelor mai dezvoltate.

Există tactica de soft power, cel mai inteligent mod de a atrage atenția asupra unei culturi/civilizații. Implică un proces de durată de modelare a concepției unui public țintă, în favoare unei cauze/țări, prin folosirea de mijloace economice și culturale. La noi în țară Iranul este promovat ca leagăn al civilizației umane și cel mai probabil și în alte țări se întâmplă la fel. Componenta islamică este una importantă însă, așa cum se poate remarca și din istorie, nu este componenta principală. Actuala republică islamică a îmbrățișat religia lui Mohammad în secolul 7 d.cr. dar nu și-a abandonat istoria, nu și-a șters cultura, nu și-a uitat tradițiile ci persanii au reușit să impună cuceritorilor arabi, condiția de a rămâne persani, de a-și vorbi limba, de a-și păstra specificul în cadrul noii comunități religioase care se afla în plin avans global la vremea respectivă.

Până în luna iunie a acestui an se pare că Iranul va avea cea mai mare librărie din lume cu o suprafață de 45 mii de metri pătrați și în jur de 5000 de locuri de parcare, conform sputniknews. Clădirea din Teheran va mai conține un auditoriu pentru organiarea de spectacole și piese de teatru și patru departamente de cercetare adresate studenților din universități. Mahmoud Salehi, seful departamentului de moștenire culturală, declară că în acest moment sunt în procesul de echipare a librăriei și speră că toate editurile interesate își vor trimite cărțile. Acest proiect a început însă în anul 2003, când siteul payvand.com ne informa că Kazem Mousavi Bojnourdi, curator al bibliotecii naționale și al arhivei și enciclopediei islamice, se afla în spatele construirii unei librării gigante pe un teritoriu de 100 de mii de metri pătrați iar inaugurarea urma să aibe loc în 2004. Nu se știe din ce motive proiectul nu a fost finalizat la termen.

Un alt exemplu Iranian de a atrage atenția globală din punct de vedere umanist este construirea celul mai mare spital de neurochirurgie, potrivit mehrnews.com. Alireza Daliri, adjunct al vicepreședintelui pentru știință, responsabil de managementul resurselor și al dezvoltării, a declarat că până în martie 2017 în Teheran se va echipa cel mai mare spital de acest gen din lume. Clădirea este deja construită. Un element important de remarcat este faptul că spitalul e proprietatea lui Madjid Samii, neurochirurg de renume mondial născut în Iran cu studii făcute în Germania. Aparent va fi de trei ori mai mare ca Institutul Internațional de Neuroștiințe din Hanovra, Germania al cărui fondator și președinte este chiar Madjid. Spitalul va reuni elita medicală din domeniu și chiar în această clipă, un număr nespecificat de medici iranieni au plecat în Germania pentru pregătire suplimentară. La fel ca în cazul librăriei și spitalul apare în știri vechi de câțiva ani, încă din 2014 și aparent proiectele s-au molipsit de aceiași factori de întârziere și amânare care pot varia de la dificultăți economice la împotmoliri birocratice. Se vor finaliza aceste două proiecte? Au ele sprijin guvernamental și puterea de a dobândi o însemnătate internațională? Sau, poate, sunt simple declarații, în stilul unei propagande menite să arate lumii dezvoltările unei țări care-și dorește cu toată puterea să redevină un partener important de dialog în Orientul Mijlociu și prin urmare să aibă mecanismele de a-și împune voința în regiune.