Arhive etichetă: turcia

Împortanța întâlnirii Iran-Turcia-Rusia de pe 4 aprilie

Întâlnirea celor trei șefi de stat a venit să consolideze pozițiile deja adoptate, de sprijinire a suveranității și integrității teritoriale a Siriei și de promovare a unei căi pașnice și politice de rezolvare a conflictului.

Războiul civil (și anti-terorist) din Siria se continuă deja de mai bine de 7 ani, a generat peste 5 milioane de refugiați (peste 7 milioane de ”refugiați interni”) și aproape 500 000 de morți. Este o catastrofă de proporții ce a favorizat o serie de alte crize și situații de conflict cum este criza imigranților în Europa, accentuarea dezacordurilor dintre Occident și Rusia, intensificarea cererilor pentru un Kurdistan independent și a contribuit la răcirea relațiilor dintre Iran și statele arabe, în special Arabia Saudită.

Trebuie spus că o parte din instabilitatea din Orientul Mijlociu nu a apărut ca urmare a războiului însă acest conflict a intensificat luptele pentru influență în regiune. În linii mari Siria, aliat al Iranului și adversar al Israelului, era ultimul stat cu acces la Marea Mediterană care nu se alăturase sistemului geopolitic Occidental iar revoltele care au condus la declanșarea războiului au avut scopul de a schimba regimul de la Damasc.

Statul Islamic a fost un element din acest joc și pentru o perioadă a ajuns să reprezinte o amenințare reală, fiind la câțiva pași de a cuceri atât Siria cât și Irak-ul până când au avut loc intervenții masive din partea SUA (în Irak) și Rusia (în Siria). Milițiile shiite iraniene sunt active în prezent atât în Siria cât și în Irak.

Deși la nivel geopolitic acest câmp de luptă este unul tensionat, aproape volatil, la nivel uman este un dezastru de proporții imense care nu își avea locul. Din toate punctele de vedere conflictul este un eșect chiar și în condițiile în care se ajunge la o stabilitate în Siria. Nu există nicio scuză, niciun motiv, pentru a genera atâtea drame, atâtea distrugeri.

Puteți citi textul declarației comune aici.

Reconstrucția Siriei necesită asigurarea unui climat de pace și stabilitate. Acest climat nu a fost încă realizat. Întâlnirea celor trei nu este prima ci face parte dintr-un întreg ciclu ce a rezultat în convingerea Turciei de a adopta o poziție moderată, alianiată poziției Ruso-Iraniene. Deși interesele pentru care cele trei state și-au dat acordul să lucreze împreună diferă, punctele cheie sunt declarate ca fiind încetarea focului, sprijinirea unei soluții politice și garantarea suveranității și integrității teritoriale a Siriei.

Întâlnirea UE + Turcia din Varna

Pe 26 martie a avut loc o întâlnire a liderilor UE + Turcia la Varna în Bulgaria. Au fost abordate în special problema migrației și cum poate aceasta să fie gestionată, combaterea terorismului, ”domnia legii” în Turcia și activitățile inițiate de Ankara în zona de est a Mediteranei, în Marea Egee și în Siria.
1,150 de miliarde de euro lipsă în cazul unui ajutor financiar pentru Turcia, trimis de Uniunea Europeană în scopul de a ajuta la gestionarea situației refugiaților.

UE a avut inițiativa acestei întâlniri.

Turcia a fost invitată, reprezentată prin președintele Erdogan.

Bulgaria a găzduit acest summit în orașul Varna, pe malul Mării Negre.

Uniunea Europeană și-a repetat dorința de a îmbunătăți condițiile de viață pentru refugiații din Turcia (au fost propuse alte 3 miliarde de euro ca ajutor) însă și-a exprimat îngrijorarea față de acțiunile demarate în Siria, în mod special în nord-vestul regiunii Afrin care se află în acest moment sub conducerea armatei turce. În privința relațiilor dintre Bruxelles și Ankara, președintele Tusk a spus că este important ca Turcia să-și îmbunătățească relațiile diplomatice cu toate statele membre din UE și că europenii rămân uniți în spatele Ciprului.

Deși reprezentanții europeni au declarat că Turcia este îndreptățită să-și ia măsurile de securitate necesare după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, aceasta este obligată să respecte standardele democratice ce i se impun ca stat candidat pentru Uniunea Europeană.

Juncker a precizat înaintea începerii discuțiilor că ”diferențele de opinie între UE și Turcia sunt multe. Va fi o discuție liberă și directă și nu ne vom ascunde aceste divergențe însă vom căuta să ne îmbunătățim cooperarea”.

Partea europeană consideră că prima tranșă de 3 miliarde de euro, un ajutor financiar pentru gestionarea situației refugiaților, a fost achitată la finalul anului 2017 însă turcii spun că numai 1,850 de miliarde de euro au intrat efectiv în gestiunea lor. Erdogan a mai declarat în cadrul conferinței de presă că ”ar fi o mare greșeală din partea UE, care se consideră o putere globală, să excludă Turcia din planul acesteia de expansiune. Turcia este un jucător cheie în regiune, un aliat de importanță strategică și o țară dinamică cu o populație tânără”.

Cina de lucru a fost găzduită de primul-ministru al Bulgariei, Boiko Borisov iar invitații au fost președinții Juncker, Tusk și Erdoğan.

Erdogan i-a oferit regelui o prezență militară

Erdogan se transformă în cel mai mare apărător al Qatar-ului din zonă, nu știm însă ce se va întâmpla după expirarea ultimatumului. Această criză cumulată cu atacturile israeliene asupra forțelor siriene și cu încetarea dialogului militar dintre americani și ruși în regiune (Pentagonul neagă acest fapt însă e cert că rușii au început monitorizarea zborurilor coaliției) aduc Orientul Mijlociu în pragul unui război de amploare.

Iranul s-a limitat pentru o perioadă de timp în a-și exprima dorința de a livra ajutoare sub forma de alimente și apă statului Qatar și a ajuns să facă asta la un volum de 1000 de tone zilnic. Anumite surse vorbesc și despre o prezență a Gărzilor Revoluționare însă nu s-a confirmat nimic oficial, prezența lor nu este necesară având în vedere că în prezent sunt în jur de 4000 de soldați turci în micul emirat.

În cadrul unei discuții telefonice avută duminică între Rouhani și Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani, la inițiativa omologului arab, președintele Iranului și-a exprimat dorința de a dezvolta legăturile dintre cele două state, adăugând că ”noi credem că dacă există neînțelegeri între state în zonă, acestă situație nu se poate rezolva prin presiune, intimidare și sancțiuni”.

Majoritatea analiștilor nu merg până la a spune că acțiunile turcilor sunt anti-saudite ci se limitează la a le numi pro-Qatar însă ambițiile lui Erdogan depășesc dorința de a ajuta un mic emirat. Oferta adresată regelui Arabiei Saudite (în 2014 la puțin timp după începerea lucrărilor la baza militară din Qatar) se poate interpreta și ca o măsurare de forțe, acceptarea unei prezențe militare străine reprezintă totuși un act de cedare iar Arabia Saudită nu este dispusă să cedeze nimic vecinilor din Orientul Mijlociu, poate numai în schimbul unor avantaje considerabile.

Pe scurt despre olandezi și turci

Turcia a adoptat, în esență, sancțiuni politice asupra Olandei după ce aceștia i-au refuzat lui Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de externe, intrarea în țară. Scopul vizitei era să atragă sprijin pentru referendumul de pe 16 Aprilie ce are ca scop adoptarea a 18 amendamente constituționale. În Rotterdam urma să participe și ministrul turc al familiei, Fatma Betul Sayan Kaya, însă aceasta a fost în cele din urmă escortată până la granița cu Germania iar mitingul organizat pentru a sprijini reforma constituțională s-a transformat într-o revoltă a turcilor prezenți în oraș. Brutalitatea reprimărilor este amplu prezentată în presa din Turcia.

Guvernul Olandei a declarat pe siteul oficial (link): The Netherlands will not cooperate with efforts by Turkish ministers to publicly conduct a political campaign in this country. (Olanda nu va coopera cu miniștrii turci în organizarea unei campanii politice în această țară). Având în vedere că s-a anunțat prezența unui mare număr de cetățeni de origine turcă la manifestarea din Rotterdam s-a luat o decizie de anulare a evenimentului din frică pentru securitatea publică. Modul cum s-a pus în practică această hotărâre unilaterală i-a înfuriat pe turci.

Anul trecut Turcia a exportat Olandei bunuri de 3.5 miliarde de dolari și a importat din aceasta bunuri în valoare de 3 miliarde de dolari. Sursa: Institutul de Statistică al Turciei