Arhive etichetă: Vladimir Putin

Putin: realizări în condiții dificile

Vladimir Putin a fost reales pentru al 4-lea mandat în funcția de președinte al Federației Ruse cu peste 76% din voturi, mai mult de 56 de milioane de cetățeni ruși.

Sunt două motive principale pentru această reușită, (1) din punct de vedere electoral nu a avut parte de o opoziție puternică iar (2) politicile sale sunt axate pe dezvoltarea socială a țării și pe revitalizarea rolului ei geopolitic.

Putin a preluat o țară ce se afla în pragul colapsului și a început să stabilească obiective de dezvoltare pe care le-a și atins, aspect ce i-a adus inevitabil o anumită apreciere în rândul cetățenilor și i-a permis să ajungă la 4 mandate de președinte și un mandat de prim-ministru. Acesta este însă un singur aspect al situației fiindcă lipsa opoziției (partidele și persoanele de opoziție din Rusia de azi sunt în general tolerate sau chiar sprijinite de guvern) nu stă în aceste dezvoltări ci sunt rodul unor tactici obscure, violente și uneori mortale de îndepărtare a oponenților.

Farmecul lui Putin rezidă în faptul că acesta și-a construit o imagine de președinte ”al poporului” prin faptul că se implică direct în rezolvarea anumitor probleme (de ex. protejarea animalelor pe cale de dispariție, dezvoltarea estului îndepărtat, creșterea demografică) și în grăbirea anumitor procese (construcția de infrastructură, reabilitarea prestigiului militar). Este perceput în rândul susținătorilor săi ca liderul care a ajuns să-i controleze pe oligarhi și astfel să oprească devalizarea industriei.

Un alt element pe care Putin l-a folosit cu mare succes a fost prezentarea Rusiei drept o țară ce se afla la cheremul puterilor occidentale, care în anii 90‍‍` se baza pe ajutoare alimentare și își vedea capacitățile militare cum se degradează (link), totul foarte adevărat însă asta i-a oferit o bază pe care să-și dezvolte discursul ulterior de ”trădat de partenerii din Vest”. A început să folosească această retorică în principal după lovitura de stat din Ucraina iar populația a ales să-l creadă (fiindcă dacă nu-ți crezi liderul pe cine să mai crezi) iar orice oponent capătă din start stigmata de ”om al Occidentului”, venit probabil să aducă din nou Rusia la rolul de vasal.

Putin: să mergi până la capăt pentru a-ți atinge obiectivul

Interviul realizat de jurnalista Megyn Kelly pentru National Broadcasting Company pe parcursul a două zile, între 1 și 2 martie,a fost difuzat pe data de 9 martie. Pagina online a Kremlinului a publicat integral interviul și îl puteți accesa aici.

S-au abordat o gamă variată de probleme ce vizează relația SUA-Rusia cu un accent evident pe ”imixtiunea rusă” în alegerile din Statele Unite. Putin a declarat că el nu știe nimic de vreo implicare în aceste alegeri iar dacă cetățeni ruși au ales să se implice ei nu au primit acordul guvernului. Întrebat dacă pentru el este acceptabil că 13 cetățeni ruși și 3 companii din federație s-au implicat în alegeri, Putin a răspuns că nu-l interesează. că nu reprezintă interesele statului și că nu au încălcat legea în Rusia.

În mare parte Putin a avut o abordare de ”plausible deniability” (negare plauzibilă) la toate întrebările incomode și s-a menținut permanent într-o poziție superioară față de jurnalistă, ceea ce înseamnă că interviul, dintr-un anumit punct de vedere, nu a fost o reușită pentru cei de la NBC.

Întrebat cât de important este ca un președinte să ”proiecteze” (project) putere, președintele rus a răspuns că este mai important să o arate și că pentru el puterea are două dimensiuni, în primul rând trebuie să fi încrezător în faptul că ai dreptate și în al doilea rând să fi pregătit să mergi până la capăt pentru atingerea obiectivelor.

Discutând despre războiul cibernetic Putin a ales să atragă atenția asupra diferenței de forțe între capacităție Statelor Unite și cele ale Rusiei, vorbind în principal despre capabilitățile în domeniul mass-mediei internaționale.

Kurz: relațiile economice au mers în direcția bună

Autoritățile de la Moscova sunt într-un dialog constant cu cele de la Viena chiar și în condițiile geopolitice dificile din prezent. Putin a declarat că schimburile comerciale dintre cele două țări au cunoscut o creștere cu 40% anul trecut iar volumul investițiilor rusești în Austria au atins 23 miliarde de dolari.
Sebastian Kurz a fost într-o vizită de lucru în Rusia pe data de 28 februarie
Două proiecte strategice identificate: 1. continuarea liniei de cale ferată cu encartament larg spre Austria; 2. Nord Stream 2

În cadrul conferinței de presă organizată după întrevederea celor doi șefi de stat nu s-a vorbit nimic despre sancțiunile economice existente între Rusia și Uniunea Europeană însă s-a vorbit despre nevoia de a concretiza două proiecte strategice comune.

Extinderea liniei ferate cu encartament larg spre Austria, pornind din Kosice (Slovacia), ar urma să coste 6.5 miliarde de euro conform anunțului emis de guvernul de la Viena în luna august anul trecut. Această rută va avea 400 de kilometri și va asigura conexiunea țării cu Asia, prin Rusia spre China (granița chineză). Rusia folosește un encartament mai larg față de Europa (Centrală  și de Vest) și China însă cum proiectul Beijingului de a construi un nou durm al mătăsii care să unească întreg spațiul eurasiatic este în plină desfășurare, Rusia se află în poziția de a impune astfel de investiții de infrastructură în țările aflate la extremitățile proiectului. Extinderea acestei linii nu este o nouătate, instabilitatea din Ucraina doar a amânat lucrările.

Proiectul Nord Stream 2 l-am dezbătut aici. Este vorba de o alternativă de livrare a energiei nu de o alternativă a sursei. Ce intenționează Rusia este să ocolească Ucraina în colaborarea economică (în special livrarea gazului natural) pe care o are cu UE.

Aceasta a fost o vizită de lucru.

Xi Jinping a fost decorat de Putin

Citându-l pe președintele Chinei, relațiile dintre cele două state ”sunt mai bune ca niciodată” și acesta nu este un lucru mărunt fiindcă în timpurile sovietice au fost și în prag de război. Divergențele pragmatice și ideologice au început să se amelioreze după destrămarea URSS-ului și după introducerea reformelor economice în China. Rusia a pierdut multe însă a câștigat un aliat puternic, poate nu aliatul pe care și-l dorea (pe care unii îl prezintă ca fiind Occidentul). Beijingul are fără îndoială ambiții mari dictate de foamea unei creșteri încă accelerate și astfel necesită securitatea resurselor. Rusia este unul din statele care îi va asigura o parte din resurse și în plus îi poate oferi și tehnologie în schimbul cărora China oferă un ajutor economic substanțial.

Cele două state au într-adevăr legături puternice, la nivel de aliați însă doresc să atrag atenția asupra unui aspect menționat de Putin în cadrul declarațiilor ce-au urmat după discuțiile dintre cei doi șefi de stat:

We held an in-depth exchange of opinions on joining the activity of the Eurasian Economic Union with the Chinese initiative of the Silk Road Economic Belt. This is a highly promising direction, putting collective effort in line with our idea to form a broad Eurasian partnership. – Vladimir Putin

Uniunea Economică Eurasiatică este un produs al politicii externe rusești (plus Kazakhstan) în aceeași măsură în care noul drum al mătăsii este un plan chinezesc (propus de Beijing cu participare internațională). Diferența dintre ele constă în magnitudinea ambițiilor și posibilitatea de a le realiza. Putem înțelege pasul în două moduri, ca o cedare rusească sau ca o cooperare pragmatică în vederea unor câștiguri substanțial mai mari.

Ordinul Sf. Apostol Andrei este cel mai vechi și cel mai înalt al Rusiei, a fost înființat în 1698-1699 de țarul Petru cel Mare. Declarațiile celor doi se pot citi aici.