Arhive categorie: Rusia, Asia Centrală și Caucazul

Regiunea 2 cuprinde Rusia, zona Caucazului și Asia Centrală

Rusia și Iran merg spre o cooperare strategică?

Teheranul a găzduit în data de 9 aprilie a doua întâlnire dintre experții pe politică externă ai Iranului și Rusiei în cadrul ”Dialogului Iraniano-Rus”. Organizatorii au fost Clubul Valdai și Institutul pentru Politică și Studii Internaționale din Teheran.

Prima întâlnire de acest fel a avut loc la Moscova în aprilie anul trecut cu scopul declarat de a devolta relațiile ruso-iraniene dincolo de cooperarea conjuncturală legată de Siria. Deși evenimentele globale au dus la legături din ce în ce mai puternice între cele două state, acestea sunt încă superficiale și prin urmare predispuse la fluctuații generate de presiuni exercitate pe plan extern (sancțiuni, amenințări).

Una din principalele temeri ale Iranului este că din cauza sancțiunilor economice exercitate de SUA asupra Rusiei, Moscova se va deschide spre compromisuri care ar putea să dezavantajeze Siria, Orientul Mijlociu sau chiar Iranul. La această temere se alătura și instabilitatea regimului de la Washington în privința acordului nuclear prin care Iranul ar trebui să fie reintegrat în sistemul economic și politic internațional.

Moscova își dorește o mai bună cooperare între cele două state atât pe plan de externe cât și pe plan economic. Se urmărește dezvoltarea unui parteneriat strategic care să depășească astfel înțelegerile regionale și punctuale. Confruntarea cu Statele Unite ocupă un rol secundar (conform mesajelor oficiale), pe primul loc fiind implementarea unei noi ordini mondiale, proiect mai vechi al cooperării Ruso-Chineze la care se va alătura, se pare, Iranul. Rusia mai urmărește și integrarea Eurasiatică a Iranului prin Uniunea Economică Eurasiatică.

Conform ambasadorului iranian la Moscova din perioada 2009-2013, Mahmoud Reza Sadjadi, un stat sirian independent de Statele Unite și Arabia Saudită este crucial pentru interesele Iranului (și cu siguranță o Siria supusă Statelor Unite este un pericol și pentru Rusia). A fost amplu dezbătută și colaborarea cu Turcia în regiune însă tot Sadjadi declară că Ankara va face parte din acest triunghi atâta timp cât îi servește propriilor interese.

Iranul caută să atragă Rusia mai mult în problemele regionale, au fost menționate Yemen, Bahrain și Palestina. Este puțin probabilă o participare activă din partea Moscovei la toate aceste puncte de interes pentru administrația de la Teheran fiindcă ar duce la ample degradări diplomatice și economice în relațiile cu Arabia Saudită și Israel, cel puțin. În plus, nu este certă exercitarea unei puteri suficiente și sustenabile în regiune pentru propriile interese, să nu mai vorbim de interesele aliaților săi.

Au fost 5 sesiuni de dezbateri:

  1. Nivelul internațional: Dezvoltările în desfășurare în sistemul internațional.
    Cum s-au schimbat politicile Statelor Unite în ultimul an și ce așteptări există. Posibilitatea ca Uniunea Europeană să-și depășească criza internă și noul rol jucat de China în lume alături de schimbările din structura economică a lumii.
  2. Nivelul regional: Orientul Mijlociu. Ce urmează în Siria? Triunghiu Rusia-Iran-Turcia. Cum a influențat recunoașterea, de către SUA, a Ierusalimului drept capitală a Israelului procesele din Orientul Mijlociu.
  3. Dezvoltări regionale: Eurasia și Afganistan. Care sunt perspectivele Uniunii Economice Eurasiatice? Impactul relațiilor Rusia-China.
  4. Relațiile Iran-Rusia: Ce este nevoie pentru dezvoltarea unui parteneriat strategic?
  5. Iran și Rusia în raport cu ”acordul nuclear” (sesiune specială)

Rolul Rusiei în Orientul Mijlociu dezbătut la Valdai

Conferința a avut tema ”Russia in the Middle East: Playing on all fields” și s-a desfășurat între 19 ș 20 februarie 2018.
Organizată de Clubul de Dezbateri Valdai în colaborare cu Institutul de Studii Orientale al Academiei de Științe a Rusiei.
În prima zi participanții au fost: Sergey Lavrov, Javad Zarif, Bouthaina Shaaban, Nabil Fahmy.

Așa cum s-a remarcat pe parcursul debaterilor organizate în data de 19 februarie, Rusia spre deosebire de celelalte state care încearcă un rol de mediator în regiune nu are un trecut pregnant de colonizator (1). Asta înseamnă că prezența ei nu este percepută cu tensiune de către populație.  Trecând peste faptul că nimic în politica internațională nu se realizază din simpatii și bunăvoință putem totuși considera că prezența diplomației ruse în regiune a temperat focul ce hrănește anumite conflicte și aici putem să luăm ca exemplu rolul jucat de federație în ce privește ”acordul nuclear cu Iranul”.

În prezent Iranul se bucură încă de prietenia federației și alături de Siria au reușit să construiască un fel de alianță în regiune. Republica Islamică se află într-un conflict diplomatic agravat cu Arabia Saudită iar competiția dintre cele două state se poate observa în cazurile Yemen-ului, a Qatar-ului (2) și al Siriei (3). În prezent anumite forțe încearcă să dezvolte un fals conflict sunni-shia în regiune pentru a încerca să diminueze influența diplomatică iraniană din Golful Persic și chiar pentru a iniția o intervenție militară (Arabia Saudită are un plan bogat de inzestrări militare, o parte din arme provenind și din Rusia).

Problema Siriei a găsit o soluționare parțială acum că Statul Islamic este în esență distrus, ce se pare că urmează e pericolul unei porționări a țării. SUA încearcă aparent să-i sprijine pe kurzi în construirea unui stat porpriu (4) și în același timp să lupte împotriva forțelor lui Assad (kurzii și sirienii, chiar și cei loiali lui Assad au luptat la comun pentru o perioadă împotriva teroriștilor islamici). Cum turcii nu vor accepta niciodată o asemenea desfășurare de evenimente (fiindcă ar duce la pericole interne), Ankara a început bombardarea regiunilor cu luptărori kurzi urmând o ocupare terestră.

Rusia caută să-și construiască o imagine de neutralitate cu ajutorul căreia să joace un rol mai important în Orientul Mijlociu. Își propune să ofere ocazia tuturor părților să fie auzite și să se audă între ele și ulterior, cel mai probabil, să se ajungă la un deznodământ favorabil Moscovei.

Comunicatul de pe siteul Valdai

  1. N.a. Cel puțin nu în regiunea Orientului Mijlociu.
  2. http://florincosma.ro/tag/qatar/
  3. http://florincosma.ro/tag/siria/
  4. http://florincosma.ro/kurdistanul-independent-si-suveran/

Al doilea val de privatizări în Kazahstan

A doua etapă a programului de privatizare ce se desfășoară în Kazahstan este finalizată în proporție de 71% deși termenul limită este finalul anului 2018, conform primului ministru Bakytzhan Sagintayev. ”Planul de privatizare” hotărât pentru perioada 2016-2020 cuprinde un număr de 904 de intreprinderi de stat. De la începutul anului, un număr de 1255 de obiective controlate de stat au început să treacă prin procese de lichidare și reogranizare. Anul acesta se dorește privatizarea unor companii mari ca Air Astana, KazMunayGas (care deține Rompetrol) și Kazatomprom.