Arhive categorie: India, Pakistan și Orientul Mijlociu

Regiunea 4 cuprinde Asia de Sud și Orientul Mijlociu

Rusia și Iran merg spre o cooperare strategică?

Teheranul a găzduit în data de 9 aprilie a doua întâlnire dintre experții pe politică externă ai Iranului și Rusiei în cadrul ”Dialogului Iraniano-Rus”. Organizatorii au fost Clubul Valdai și Institutul pentru Politică și Studii Internaționale din Teheran.

Prima întâlnire de acest fel a avut loc la Moscova în aprilie anul trecut cu scopul declarat de a devolta relațiile ruso-iraniene dincolo de cooperarea conjuncturală legată de Siria. Deși evenimentele globale au dus la legături din ce în ce mai puternice între cele două state, acestea sunt încă superficiale și prin urmare predispuse la fluctuații generate de presiuni exercitate pe plan extern (sancțiuni, amenințări).

Una din principalele temeri ale Iranului este că din cauza sancțiunilor economice exercitate de SUA asupra Rusiei, Moscova se va deschide spre compromisuri care ar putea să dezavantajeze Siria, Orientul Mijlociu sau chiar Iranul. La această temere se alătura și instabilitatea regimului de la Washington în privința acordului nuclear prin care Iranul ar trebui să fie reintegrat în sistemul economic și politic internațional.

Moscova își dorește o mai bună cooperare între cele două state atât pe plan de externe cât și pe plan economic. Se urmărește dezvoltarea unui parteneriat strategic care să depășească astfel înțelegerile regionale și punctuale. Confruntarea cu Statele Unite ocupă un rol secundar (conform mesajelor oficiale), pe primul loc fiind implementarea unei noi ordini mondiale, proiect mai vechi al cooperării Ruso-Chineze la care se va alătura, se pare, Iranul. Rusia mai urmărește și integrarea Eurasiatică a Iranului prin Uniunea Economică Eurasiatică.

Conform ambasadorului iranian la Moscova din perioada 2009-2013, Mahmoud Reza Sadjadi, un stat sirian independent de Statele Unite și Arabia Saudită este crucial pentru interesele Iranului (și cu siguranță o Siria supusă Statelor Unite este un pericol și pentru Rusia). A fost amplu dezbătută și colaborarea cu Turcia în regiune însă tot Sadjadi declară că Ankara va face parte din acest triunghi atâta timp cât îi servește propriilor interese.

Iranul caută să atragă Rusia mai mult în problemele regionale, au fost menționate Yemen, Bahrain și Palestina. Este puțin probabilă o participare activă din partea Moscovei la toate aceste puncte de interes pentru administrația de la Teheran fiindcă ar duce la ample degradări diplomatice și economice în relațiile cu Arabia Saudită și Israel, cel puțin. În plus, nu este certă exercitarea unei puteri suficiente și sustenabile în regiune pentru propriile interese, să nu mai vorbim de interesele aliaților săi.

Au fost 5 sesiuni de dezbateri:

  1. Nivelul internațional: Dezvoltările în desfășurare în sistemul internațional.
    Cum s-au schimbat politicile Statelor Unite în ultimul an și ce așteptări există. Posibilitatea ca Uniunea Europeană să-și depășească criza internă și noul rol jucat de China în lume alături de schimbările din structura economică a lumii.
  2. Nivelul regional: Orientul Mijlociu. Ce urmează în Siria? Triunghiu Rusia-Iran-Turcia. Cum a influențat recunoașterea, de către SUA, a Ierusalimului drept capitală a Israelului procesele din Orientul Mijlociu.
  3. Dezvoltări regionale: Eurasia și Afganistan. Care sunt perspectivele Uniunii Economice Eurasiatice? Impactul relațiilor Rusia-China.
  4. Relațiile Iran-Rusia: Ce este nevoie pentru dezvoltarea unui parteneriat strategic?
  5. Iran și Rusia în raport cu ”acordul nuclear” (sesiune specială)

Împortanța întâlnirii Iran-Turcia-Rusia de pe 4 aprilie

Întâlnirea celor trei șefi de stat a venit să consolideze pozițiile deja adoptate, de sprijinire a suveranității și integrității teritoriale a Siriei și de promovare a unei căi pașnice și politice de rezolvare a conflictului.

Războiul civil (și anti-terorist) din Siria se continuă deja de mai bine de 7 ani, a generat peste 5 milioane de refugiați (peste 7 milioane de ”refugiați interni”) și aproape 500 000 de morți. Este o catastrofă de proporții ce a favorizat o serie de alte crize și situații de conflict cum este criza imigranților în Europa, accentuarea dezacordurilor dintre Occident și Rusia, intensificarea cererilor pentru un Kurdistan independent și a contribuit la răcirea relațiilor dintre Iran și statele arabe, în special Arabia Saudită.

Trebuie spus că o parte din instabilitatea din Orientul Mijlociu nu a apărut ca urmare a războiului însă acest conflict a intensificat luptele pentru influență în regiune. În linii mari Siria, aliat al Iranului și adversar al Israelului, era ultimul stat cu acces la Marea Mediterană care nu se alăturase sistemului geopolitic Occidental iar revoltele care au condus la declanșarea războiului au avut scopul de a schimba regimul de la Damasc.

Statul Islamic a fost un element din acest joc și pentru o perioadă a ajuns să reprezinte o amenințare reală, fiind la câțiva pași de a cuceri atât Siria cât și Irak-ul până când au avut loc intervenții masive din partea SUA (în Irak) și Rusia (în Siria). Milițiile shiite iraniene sunt active în prezent atât în Siria cât și în Irak.

Deși la nivel geopolitic acest câmp de luptă este unul tensionat, aproape volatil, la nivel uman este un dezastru de proporții imense care nu își avea locul. Din toate punctele de vedere conflictul este un eșect chiar și în condițiile în care se ajunge la o stabilitate în Siria. Nu există nicio scuză, niciun motiv, pentru a genera atâtea drame, atâtea distrugeri.

Puteți citi textul declarației comune aici.

Reconstrucția Siriei necesită asigurarea unui climat de pace și stabilitate. Acest climat nu a fost încă realizat. Întâlnirea celor trei nu este prima ci face parte dintr-un întreg ciclu ce a rezultat în convingerea Turciei de a adopta o poziție moderată, alianiată poziției Ruso-Iraniene. Deși interesele pentru care cele trei state și-au dat acordul să lucreze împreună diferă, punctele cheie sunt declarate ca fiind încetarea focului, sprijinirea unei soluții politice și garantarea suveranității și integrității teritoriale a Siriei.

China, investiții de 10 miliarde de dolari în Bangladeș

Bangladeș, una din cele mai sub-dezvoltate state din Eurasia va beneficia din partea Chinei de investiții în infrastructură de 10 miliarde de dolari. Acest anunț vine cu ocazia primei conferințe de presă a noului ambasador chinez în Bangladeș, Zhang Zuo.

”Cu eforturi din partea ambelor guverne și cu implicarea companiilor din ambele țări, un grup de proiecte sunt deja implementate incluzând Zona Economică și Industrială Chineză, Centrala Payra, Al 8-lea pod al prieteniei China – Bangladeș și Centrul Expozițional Internațional, toate însumânt investiții de peste 10 miliarde de dolari. China invită toate țările să participe la rapida noastră călătorie de dezvoltare economică, oferind și acces la imensa piață Chineză pentru produse și servicii aparte și competitive”.

În 2017 ambasada Chineză a emis aproape 50 de mii de vize pentru cetățenii din Bangladeș, cu o creștere de 22 de procente față de anul trecut și a implementat politici mai flexibile în acordarea de vize în scopuri culturale și de afaceri.

Acordul pentru dezvoltarea Zonei Economice și Industriale Chineze a fost semnat pe 15 iunie 2017 între Autoritatea din Bangladeș pentru Zone Economice și China Harbor Engineering Company după ce în februarie (2017) autoritățile din Bangladeș au semnat pentru un împrumut din partea Chinei în valoare de 281 de milioane de dolari pentru construirea infrastructurii zonei respective.

Astana, declarație comună asupra Siriei

În data de 16 martie, la Astana, a avut loc întâlnirea trilaterală a miniștrilor de externe ai Rusiei, Turciei și Iranului cu scopul de a dezbate situația din Siria și de a stabili următorii pași spre soluționarea coflictului. Cei trei reprezentanți au semnat o declarație comună, o puteți citi în continuare.

Cele trei părți:

1. Au subliniat nivelul actual ridicat de coordonare tripartită privind punerea în aplicare a dispozițiilor Declarației comune a președinților Iranului, Rusiei și Turciei din 22 noiembrie 2017 de la Sochi;

2. Au căzut de acord să se continue interacțiunea efectivă care ar avea un efect pozitiv asupra situației din Siria și a întregii regiuni și să reducă riscul divizării etnice și sectare;

3. Au luat notă de viitorul summit trilateral, care va avea loc în Turcia pe 4 aprilie 2018;

4. Și-au exprimat satisfacția față de contribuția concretă a procesului de la Astana la îmbunătățirea situației din Siria în ultimul an, subliniind în acest sens succesul eforturilor lor colective în lupta împotriva terorismului internațional, în special înfrângerea ISIL în Siria și crearea condițiilor favorabile pentru soluționarea politică pe baza Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU;

5. Au subliniat faptul că formatul Astana și realizările sale au devenit un instrument eficient pentru a contribui la pacea și stabilitatea în Siria;

6. Și-au exprimat dorința comună de a-și continua eforturile coordonate pentru a se asigura că progresele înregistrate în reducerea violenței la fața locului sunt ireversibile;

7. Și-au reafirmat angajamentul lor ferm și continuu față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Republicii Arabe Siriene. Ei au subliniat de asemenea că niciuna dintre acțiuni, indiferent de cine au fost întreprinse, nu ar trebui să submineze aceste principii confirmate de rezoluțiile relevante ale ONU și de voința reprezentanților tuturor segmentelor societății siriene, exprimate în mod clar și neechivoc în timpul Congresului Dialogului Național Sirian;

8. Au reiterat convingerea că nu există o soluție militară la conflictul sirian și au salutat progresele realizate în cadrul celor opt reuniuni la nivel înalt organizate la Astana în vederea contribuției la eforturile internaționale de a pune capăt conflictului sirian prin adoptarea de măsuri de reducere a violenței, în a consolida încrederea între părțile aflate în conflict, a atenua situația umanitară și a da impuls eforturilor de găsire a unei soluții politice;

9. Au luat notă de stadiul punerii în aplicare a Memorandumului din 4 mai 2017 privind crearea zonelor detensionare în Siria, și-au reafirmat hotărârea de a continua punerea în aplicare a dispozițiilor sale cu privire la toate cele patru zone de detensionare și, de asemenea, au subliniat că în niciun caz crearea zonelor de detensionare nu ar trebui să submineze suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Republicii Arabe Siriene;

10. Și-au reafirmat hotărârea de a-și continua cooperarea pentru a elimina în cele din urmă DAESH / ISIL, Frontul Nusra și toate celelalte persoane, grupuri, întreprinderi și entități asociate cu Al-Qaeda sau DAESH / ISIL desemnate de Consiliul de Securitate al ONU în Siria și de a preveni relocalizării acestora în alte țări și regiuni;

11. Au subliniat necesitatea de a sprijini sirienii în restabilirea unității țării lor și în găsirea unei soluții politice a conflictului în curs printr-un proces inclusiv, liber, echitabil și transparent, condus de Siria și de Siria, care să conducă la o constituție care se bucură de sprijin a poporului sirian și alegeri libere și corecte, cu participarea tuturor sinilor eligibili sub supravegherea corespunzătoare a ONU;

12. Au salutat convocarea Congresului pentru dialogul național sirian de la Soci, la 30 ianuarie 2018, ca o contribuție majoră care a impulsionat procesul de reglementare politică sub auspiciile ONU și a reafirmat angajamentul lor față de rezultatele Congresului de la Sochi, în special pentru a forma Comitetul constituțional și să faciliteze începutul activității sale la Geneva, cu asistența trimisului special al Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite pentru Siria cât mai curând posibil;

13. Au făcut apel la reprezentanții Guvernului Republicii Arabe Siriene și ai opoziției angajate în suveranitatea, independența, unitatea, integritatea teritorială și caracterul fracțional al Siriei, precum și comunitatea internațională, pentru a sprijini activitatea Comitetului Constituțional;

14. Au subliniat necesitatea de a asigura un acces umanitar rapid, sigur și neîngrădit în zonele afectate de conflictul aflat în desfășurare;

15. Și-au exprimat îngrijorarea cu privire la încălcările regimului de încetare a focului și au declarat că, în calitate de garanți ai regimului de încetare a focului își vor intensifica eforturile pentru a asigura respectarea acestora;

16. Au salutat Rezoluția 2401 a Consiliului de Securitate al ONU ca răspuns la situația umanitară gravă din toată Siria, inclusiv în Ghouta de Est, Yarmouk, Foua și Kefraya, guvernatul Idlib, guvernatorul Hama de Nord, Rukhban și Raqqa;

17. Și-au exprimat disponibilitatea de a-și continua eforturile în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor rezoluției sus-menționate, vizând consolidarea regimului de încetare a focului și îmbunătățirea situației umanitare în toată Republica Arabă Siriană și au invitat toate părțile să sprijine pe deplin acest proces, printre altele prin trimiterea de ajutoare umanitare, prin refacerea activelor de infrastructură, inclusiv a facilităților sociale și economice și prin păstrarea patrimoniului istoric;

18. Au salutat convocarea primei reuniuni a Grupului de lucru privind eliberarea deținuților și predarea corpurilor, precum și identificarea persoanelor dispărute în ajunul reuniunii ministeriale și și-au exprimat convingerea că eforturile Grupului de lucru vor contribui în continuare la consolidarea încrederii dintre părțile aflate în conflict în Siria;

19. Și-au exprimat recunoștința lor sinceră Președintelui Republicii Kazahstan, Excelența Sa Nursultan Nazarbayev și autorităților kazahe pentru susținerea procesului de la Astana și găzduirea întâlnirilor internaționale cu privire la Siria;

20. Au decis să organizeze următoarea întâlnire la nivel internațional cu privire la Siria, în Astana, la mijlocul lunii mai 2018.