You are currently viewing آبادان یازده 60 (Abadan 1160) / Iran / 2020

آبادان یازده 60 (Abadan 1160) / Iran / 2020

Războiul Iran – Iraq, denumit în Iran drept ”războiul impus” a durat între 1980 și 1988 și a rămas atât ca un eveniment traumatizant pentru zeci de mii de familii dar și unul unificator în fața agresiunilor străine. ”Abadan 1160” redă atmosfera generală din primele 40 de zile ale luptelor din prespectiva angajaților unei stații radio din orașul de graniță.

Istoric

Saddam Hussein a început o invazie pe scară largă a Republicii Islamice pe 22 septembrie 1980. Cei 8 ani care au urmat au dus la moartea a 400.000 de oameni și rănirea a 1.5 milioane. Iranienii încă se confruntă cu urmările acestei confruntări devastatoare. Motivul pentru care este considerat ”războiul impus” este că la scurt timp după succesul Revoluției Islamice atât SUA cât și URSS-ul au căzut de acord pentru sprijinirea invaziei. Iranul a primit ajutor din partea Pakistanului, Siriei, Chinei, a Coreei de Nord și, surprinzător, din partea Israelului.

Scopul nu era ocupara în întregime a Iranului, lucru imposibil de realizat, ci șubrezirea conducerii lui Khomeini până la punctul în care iranienii s-ar fi ridicat în revoltă. În realitate răspunsul populației nu a fost nici pe departe unul de revoltă ci unul de sprijin și solidaritate. În vreme ce liderii irakieni planificau invazia autoritățile iraniene, o parte dintre ele, excludeau posibilitatea unui conflict.

Între 26 august și 22 septembrie au loc diverse incidente la graniță și în aer care au culminat cu un atac asupra elicopterului în care se afla președintele iranian de atunci, Abolhassan Banisadr. Acesta era convins de iminența unui război însă nu avea autoritatea necesară pentru a se impune, dovadă stă și faptul că în plin război (22 iunie 1981) este demis de forțele religioase. Atunci când trupele irakiene au inițiat atacul asupra graniței forțele iraniene erau mult mai puține numeric și nu aveau nici întregul echipament necesar.

Filmul

Abadan este un oraș la graniță cu Irakul și cu acces la Golful Persic. În nord-estul acestui se află, foarte aproape, localitatea Khoramșahr unde mare parte din conflictul real, din film, s-a desfășurat. Secvențele de conflict nu cuprind însă situația din Khoramșahr, acestea au fost păstrate pentru momentul culminant de la final. Atmosfera războiului este redată în principal prin referirile vizuale, în depărtare, la orașul care se afla în flăcări, din care ieșeau zeci de nori de fum și de unde se auzeau, cu puține pauze, explozii și focuri de armă. Din când în când această realitatea violentă este resițită direct, generând astfel stări tensionate într-o situație care de altfel pendulează între siguranță și nesiguranță.

Bahrman Jucat de علیرضا کمالی (Alireza Kamali) este directorul unei stații radio deosebit de importante atât pentru informarea și protejarea civililor cât și pentru moralul și organizarea soldaților. El și ceilalți angajați refuză să evacueze și rămân pentru a-și duce mai departe, cât timp se poate, munca atât de necesară. Ei asistă la avansul irakienilor și la neputința și lipsa de echipamente a soldaților iranieni și îndeamnă la rezistență prin orice mijloace. Filmul redă bine această tensiune care se află într-o lentă și continuă creștere și cu succes reușește, atât prin realizare cât și prin jocul actorilor, să transmită importanța și drama evenimentelor.

Aspecte ce se pot analiza în detaliu este rolul femeilor în acel război și modul cum acesta este redat în cinematografie. Cele două personaje feminine principale, Nargess jucată de ویدا جوان (Vida Javan) și Maryam jucată de شبنم گودرزی (Șabnam Gudarzi) au roluri eseniale în punerea pe picioare a rezistenței pe calea undelor și a ducerea până la capăt a ultimei lor misiuni.

حسن معجونی (Hasan Majuni) aduce la viață cu mare măiestrie și profunzime personajul Musiu Edik, tehnicianul și sunetistul. Acesta revine în țară datorită conflictului și este o punte de legătură cu trecutul pre-revoluționar. Din acest motiv sunt referirile la muzica lui Vigen și tot din acest motiv este singurul care poartă cravată.

Filmul nu este de război însă are acțiunea petrecută în vreme de război. Nu pe lupte și nu pe front cade accentul ci pe ideea de rezistență. Este o recomandare.

Regia de مهرداد خوشبخت (Mehrdad Khoșbakht)

Trailer

Online cu subtitrare în engleză

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.