Nu exista război în Ucraina dacă…

Înainte să înceapă operațiunea militară specială obișnuiam să merg la un magazin rusesc, din când în când, pentru a cumpăra câte un kvas, câte un borcan cu icre, ceva pelmeni, etc. Am încetat să mai merg acolo nu fiindcă îi boicotez pe ruși ci fiindcă respectivul magazin și-a scos termenul ”rusesc” din titlu. Asta m-a făcut să mă întreb ce acțiuni puteau rușii să adopte astfel încât protestele din 2014 să nu ducă și la o lovitură de stat.

1. Dacă îi respectau pe ucraineni. Ce am observat încă de la începuturile studiilor mele era că în practică nu exista un interes susținut din partea rușilor pentru a sprijini dezvoltarea Ucrainei, cum de altfel nu exista nici pentru a sprijini dezvoltarea Belarusului. Investițiile rusești din Belarus din prezent există numai din cauza situației din Europa. Înainte de deteriorarea stării de pace, afaceriștii ruși și guvernul rus urmăreau aproape în totalitate afaceri cu statele occidentale. Ucraina era în fapt ocolită de ruși, era doar o zonă de tranzit pentru gazul cumpărat de țările din Europa de Vest. În practică rușii i-au luat de buni pe ucraineni, i-au desconsiderat uneori. După lovitura de stat din 2014 rușii au încercat în anumite momente să îi considere frați însă această ”frăție” a degenerat, după cum vedem, în războiul de azi.
2. Dacă înainte de 2014 rușii investeau cu adevărat în Ucraina. Nu mă refer la cumpărare de oțel sau de motoare de rachete ci să își deschidă rețele de magazine gen Magnit sau restaurante ca Franklins Burger. Un lanț de magazine poate încuraja exportul de bunuri de consum, astfel crescând producția internă pentru export iar un lanț de restaurante poate oferit o apropiere culturală culinară. Poate magazine de mobilă care să rivalizeze, de exemplu, cu lanțul suedez. Imaginați-vă, ar aduce foarte multe beneficii nu doar pentru cei care fabrică mobila dar și pentru cei care și-o imaginează, designerii. ( PS. există parteneriat strategic special între Rusia și India, de ce nu are Yandex o prezență importantă în India, de ce nu și-au deschis acolo laboratoare de cercetare? De ce programatorii indieni merg în SUA și nu în Rusia? Dacă rușii nu acționează, viitoarea generație de indieni va anula cooperarea strategică).
3. Dacă se clădea pe cooperarea culturală existentă. În domeniul cultural Rusia are multe avantaje comparativ cu Ucraina. Există de fapt mulți ucraineni care chiar și acum cântă, fac filme, scriu sau pictează în Rusia și care sunt ori neutri ori chiar în favoarea operațiunii militare speciale. Cu ei trebuia să se clădească o cooperare culturală și artistică mai strânsă, prin organizarea de tabere de creație, festivaluri de toate felurile și cenacluri, în ambele state. Artiștii, colectiv și individual, puteau să acționeze pentru a atrage atenția comunității internaționale în legătură cu derapajele existente în societatea ucraineană, cele privitoare la rusofobie.
4. Dacă rușii acționau punând omul pe primul loc. Multe s-au scris despre declarațiile din ultimii ani ale președintelui Putin referitoare la ”a investi în om” și într-adevăr, s-au realizat multe însă nu e suficient. Cât mai mulți tineri trebuie să fie ajutați să își atingă, ca adulți, întregul potențial. Pentru asta e nevoie de acțiuni convergente, ca exemplul magazinelor de mobilă. Prin mijloacele de cooperare culturală bilaterală rușii au avut ani întregi la dispoziție ca să impulsioneze formarea de prietenii între cele două popoare. Pentru asta este nevoie de un mediu fundamental liber de creație însă în anumite privințe și direcționat. Rușii și ucrainenii vorbesc rusă (da, mulți din Ucraina vorbesc rusă) iar diferențele culturale sunt insesizabile, cu siguranță cu un potențial mai mare ca cele dintre ruși și chinezi sau iranieni. Mă așteptam să văd mii, poate 10.000 de tineri (poate mai mult), anual, venind în Rusia (chipurile ursoaica protectoare) pentru a studia, pentru a lucra pe timp de vară, pentru a cunoaște țara, a explora sălbăticiile din estul îndepărtat (de exemplu).
5. Dacă rușii mențineau aproape comunitatea oamenilor de afaceri din Ucraina. Nu doar investițiile rusești în Ucraina sunt importante ci și piața de desfacere pe care Rusia o reprezintă, alături de celelalte state din CSI/UEEA. Oligarhul Poroșenko, care a fost președintele Ucrainei între 2014 și 2019, avea (are) multe activități. Cum era dacă i se deschidea piața rusească de 140 de milioane de locuitori? Desigur, el nu era singurul oligarh pe care Federația Rusă îl putea sprijini.
6. Acționezi ca stat în sfera economică, culturală, în zona afacerilor, în zona tinerilor dar trebuie acționat și în zona ”rebelilor”. Actualele miliții fascistoide din Ucraina au apărut pe un teren cu îngrășământ din import. Hegemonul acționează așa, e metoda tipică, pe lângă sprijinul acordat oficialilor și comunității de afaceri, pe lângă toate acțiunile de ”soft-power”, există și un sprijin mai puțin vizibil pentru potențialii factori de destabilizare. La modul oficial e vorba de lupta împotriva crimei organizate și a terorismului însă în privința celor pe care anumite departamente consideră că îi pot controla, nu se acționează, iar asta se întâmplă în statele partenere.

În concluzie, Rusia este vinovată că a crezut în iluzia ”aderării la Occident”, să nu uităm că se visau și în NATO. Toate discuțiile politice de la Moscova referitoare la reorientarea spre est, la investiția în oameni, la renașterea ”lumii ruse”, au loc fiindcă Occidentul i-a respins și nu vin dintr-o dezvoltare naturală, profundă, fundamentată filosofic. Până în 2014, chiar după 2008, rușii au tot sperat. Afaceriștii nu vedeau altceva decât piețele din vest iar guvernul nu era foarte interesat nici de Asia Centrală, unde americanii în prima fază și ulterior chinezii au început să investească mai mult, nici de Iran și nici de America Centrală și de Sud. Anumite segmente din elita rusă vorbeau despre această reorientare de mai multă vreme însă la nivelul general nu exista motivația reală și nici capacitatea realizării acestei reorientări.

Vă rog să vă gândiți. Chiar și așa fragmentar (cu întreruperi din cauza sancțiunilor), Franța și Germania au investit în Iran, în anumiți ani, mai mult decât au făcut rușii. Americanii au fost mai interesați decât rușii să investească în Kazahstan și Uzbekistan. Cum se face asta și de ce de abia de câțiva ani, mai exact de anul trecut, elitele politice din Moscova dau semne comunității de afaceri să-și lărgească orizonturile.

Rusia a ales să iasă din adormirea de decenii atacându-și frații ucraineni pe care, pentru o bună perioadă de timp, suficientă apariției unei noi generații, i-a ignorat sau chiar disprețuit. Vorbesc aici ca politică de stat nu ca relații interumane. Rușii au investit în tehnică militară de ultimă generație, cele mai performante arme însă acestea nu sunt suficiente pentru a aduce pacea, ele pot doar să accentueze distrugerea. Pentru pace este nevoie, consider eu, de ce am scris în cele 6 puncte de mai sus, mai mult sau mai puțin al 6-lea.