Pe 9 mai purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stéphane Dujarric, a transmis un comunicat prin care avertiza asupra situației din Ierusalimul de Est. De câteva zile se zvonea că forțele israeliene pregăteau o nouă serie de dizlocări, de data asta era vorba de mai multe familii din cartierele Sheikh Jarrah și Silwan.
În ziua în care ONU a cerut din partea Israelului să dea dovadă de reținere și să nu mai continue cu evacuările forțate și demolările, grupurile de palestinieni care protestau împotriva noilor abuzuri au fost întâmpinate cu violență de forțele israeliene.

Ziua următoare, pe 10 mai, cele două grupări Hamas și Jihadul Islamic Palestinian au pornit, ca urmare a unui ultimatum, un atac cu rachete asupra Israelului având ca punct de pornire Fâșia Gaza. Răspunsul Israelului a fost disproporționat conforma opiniilor exprimate de specialiști și diplomați.
Pe 12 mai, secretarul general al ONU, António Guterres, are o discuție telefonică cu președintele Vladimir Putin și printre subiectele abordate s-a aflat și situația din Palestina. Probabil ca urmare a acestei discuții telefonice diplomația rusă a început să contacteze statele din regiune (Turcia în mod deosebit) cu dorința de a organiza o întâlnire între palestinieni și israelieni. În aceeași zi, Consiliul de Securitate (care în acest moment este condus de China prin ambasadorul Zhang Jun) s-a reunit.

Pe 16 mai ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a condus o reuniune virtuală și deschisă a membrilor consiliului de securitate și a venit cu patru propuneri.
- Încetarea focului
- Asistență umanitară
- Sprijin internațional
- Planul pentru ”două state” este singura soluție
În cadrul acestui eveniment s-a dorit o declarație comună pentru încetarea focului însă împotrivirea Statelor Unite a făcut acest lucru imposibil. Mai mult, Statele Unite au decis vânzarea de urgență de armament în valoare de 735 milioane de dolari Israelienilor. În cadrul respectivei întâlniri s-a observat clar că SUA era izolată iar curentul global în acest moment este în favoarea palestinienilor.
În ultimii ani a crescut importanța Chinei în sistemul internațional și din acest punct de vedere gestionarea situației reprezintă pentru Beijing o asumare activă a politicii zonelor de conflict. Tel Aviv a reacționat prin noi crime de război sub umbrela protectoare a SUA. În același timp Beijing nu dorește să-i antagonizeze pe israelieni fiindcă urmărește mai mult să dezvolte relații de câștig reciproc iar asta îi limitează din posibilitățile de reacție.