Financial Action Task Force (FATF), organizația interguvernamentală de combatere a spălării banilor și a finanțării actelor de terorism, a pus Iranul pe o listă neagră în februarie 2020. În paralel, Uniunea Europeană (Germania, Franța, Marea Britanie) a pus drept condiție pentru utilizarea mecanismului de plăți non-dolar ca Iran să se alinieze normelor FATF.
Motivele pentru care Iran a fost plasat pe lista neagră
Pe 18 octombrie 2019 FATF a emis în esență un ultimatum Iranului prin care se cerea adoptarea legilor necesare ca țara să se supună cerințelor implementate de organizație la nivel internațional până în februarie 2020, altfel urma să fie introdusă pe o listă de state împotriva cărora se cer măsuri speciale.
If before February 2020, Iran does not enact the Palermo and Terrorist Financing Conventions in line with the FATF Standards, then the FATF will fully lift the suspension of counter-measures and call on its members and urge all jurisdictions to apply effective counter-measures
Dacă Iran nu aprobă până pe 20 februarie 2020 Convențiile ”Palermo” și de ”Finanțare a Terorismului” în acord cu standardele FATF atunci FATF va ridica suspendarea contra-măsurilor și va îndemna membrii organizației să aplice contra-măsuri
comunicatul din partea FATF (link)
Convenția Palermo numită și Convenția Națiunilor Unite împotriva Crimei Organizate Transnaționale a fost propusă din 2000 și în prezent este semnată și ratificată de 190 de state. Conform siteului oficial (link) Iran doar a semnat documentul în decembrie 2000 nu a fost însă ratificat de atunci.
Convenția Internațională pentru Reprimarea Finanțării Terorismului datează din 1999 și are ca scop criminalizarea finanțării actelor de terorism. Conform paginii oficiale pe siteul ONU (link) documentul a fost adoptat până în prezent de 189 de state.
Pe 21 februarie 2020 organizația a acționat în direcția comunicatului și a introdus țara pe lista neagră alături de Coreea de Nord (link).
[email-subscribers-form id="2"]
Motivul pentru care Iran nu a ratificat aceste documente
În linii mari se așteaptă ca un stat să transmite informațiile financiare organizației astfel încât să se asigure că nu sunt finanțate grupări considerate criminale sau teroriste.
Mohsen Rezaei (unul din candidații pentru președinție) a declarat recent că va sprijini adoptarea legilor pentru FATF. În 2019 tot el avea dubii în privința anumitor ”îndrumări” pe care totuși era dispus să le treacă cu vederea pentru a înlătura pericolul intrării pe lista neagră. Rezaei este un politician conservator și în tabăra în care se află el există puțin sprijin pentru alinierea Iranului la normele acestei organizații.
Cel puțin din 2018 se plimbă prin sistemul legislativ iranian legile care ar putea să scoată țara din blocajul generat de FATF. Proiectele au fost redactate de Parlament însă au fost declarate neconforme de către Consiliul Gardian (Constituțional). Mai mult, Adunarea pentru Dezbaterea problemelor de Interes Național (traducere aproximativă a مجمع تشخیص مصلحت نظام), al cărui secretar este Rezaei, a declarat în decembrie anul trecut că urmează să transmită recomandările Liderului Suprem Ali Khamenei.
Președintele Rouhani se declară în favoarea adoptării celor două legi însă numărul celor care doresc să amâne implementarea tratatelor se pare că este mai mare. Alireza Zakani este Liderul Centrului de Cercetare al Parlamentului și în cadrul unor declarații de anul acesta a precizat că FATF nu va ajuta la anularea sancțiunilor și nu va facilita transferul de bani între Iran și alte state ci va duce la o și mai mare cădere a economiei.
Motivul pentru care Iran nu ratifică aceste documente este că actualele tranzacții cu petrol și alte bunuri nu se vor mai putea desfășura din momentul în care se va cere transparența schimburilor comerciale și ale finanțărilor. Nu e vorba atât de mult despre tranzacțiile cu Venezuela sau Coreea de Nord ci despre ajutoare financiare acordate pentru Hamas, Hezbollah și Yemen.