Secțiile de vot pentru al 13-lea ciclu de alegeri prezidențiale s-au deschis în Iran vineri 18 iunie la ora 7 dimineața.
Liderul Revoluției Islamice, Aiatolahul Khamenei a declarat de la prima oră că:
Astăzi publicul decide soarta proprie și direcția generală a țării pentru următorii 4 ani, ziua de azi aparține așadar oamenilor.
Pentru cursa finală au rămas 4 candidați: Ebrahim Raeisi (câștigătorul), Abdolnasser Hemmati (candidatul cu cea mai occidentală abordare), Mohsen Rezaei și Amir Hossein Qazizadeh Hashemi.
Prezența la vot a fost de 48.8 procente (dintr-un total de aproape 60 de milioane de oameni cu drept de vot), aparent un record negativ pentru alegerile prezidențiale iar noul președinte, Raeisi a primit 62 de procente, adică un total de 17.8 milioane de votanți l-au dorit ca președinte.
Un aspect interesant, 3.7 milioane de voturi au fost declarate nule, mai multe decât a primit candidatul de pe locul 2, ultraconservativul Mohsen Rezai ce a strâns doar 11.8 procente. Hemmati s-a poziționat pe locul 3 cu 8.4 procente, un rezultat pentru pentru un bancher.
Presa iraniană îl prezenta drept câștigător încă din etapa depunerii candidaturilor. Atunci peste 500 de candidați au fost respinși de Gardiernii Consituției și s-a mers pe o listă care a înclinat puternic spre conservatori, croită aparent astfel încât Raeisi să fie singurul candidat cu șanse reale de a atrage atenția unui grup demografic diversificat.
Nu multe se vor schimba pentru moment în politica externă iraniană însă trebuie să ținem cont că fostul președinte Rouhani a fost un lider al moderaților chiar dacă nu neapărat un reformator. Elita are un cuvânt greu de spus în Iran, la fel ca în democrațiile occidentale de unde a fost împrumutat sistemul dualist deasupra căruia se află un alt sistem care deține puterea reală. În occident acesta este numit grupul de ”intelligence”, la iranieni este teocrația.