Problema specialiștilor, se învârt în jurul cozii

Problema specialiștilor, se învârt în jurul cozii

A trecut un deceniu de când urmăresc evenimentele planetare într-un mod critic. Nu mă limitez la a rumega senzațiile și impresiile semi-preparate și cumva trecătoare, în alt sens persistente. Siteul meu a fost inițial un produs al acestui demers. De mulți ani, 6 mai exact raportându-mă la azi 8 noiembrie 2021, urmăresc zilnic știrile lumii din aproape 300 de surse.

Agenții de presă, ziare, reviste, bloguri, siteuri de analiști, de parlamentari, de pasionați, de instituții și organizații. Toate acestea își lasă zilnic feed-ul lor de informații într-un program pe care îl parcurg în fiecare dimineață. O revistă a presei foarte densă și diversă, cam asta e. Inițial erau câteva minute în care mă uităm peste titlurile a câtorva zeci de astfel de siteuri, azi am ajuns la cifra menționată anterior.

Inițial era dorința de a mă informa, ulterior dorința de a înțelege. Acum încerc să organizez și în anumite aspecte încerc să estimez probabilități. Veștile acestea au o putere limitată în clarificarea lumii, e o eroare să considerăm că a fi ”la curent”, un om informat, e suficient pentru a lua decizii corecte și pentru a înțelege întregul.

E nevoie de istorie, e nevoie de subtilitățile trecutului care au rezistat de-a lungul timpului în care ajungem să înțelegem și intuitiv. De exemplu e cazul pictorului J. M. W. Turner. I-am aprecial așa de mult lucrările încât am reușit să intru la Istoria Artei cu un eseu despre el. Acuarelele italiene sunt o delectare cromatică însă ce m-a atras înainte de toate au fost picturile sale despre modernizare/industrializare și despre sclavie.

Ce legătură are o pictură de secol 19 cu prezentul? Are… cei care trăiau atunci nu erau cu nimic diferiți de noi cei din prezent. Ce vreau să spun este că atunci când un specialist al CFR (Council on Foreign Relations) vorbește despre ordinea mondială și spune că doar anumite state ar trebui să aibă drept de a se implica în organizarea planetei mă duce pe mine cu gândul la ceva. Aparent doar țările puternice sunt capabile să implementeze strategii iar asta este, pentru mine, ca și când ai merge în Africa, afacerist de secol 18 fiind, și ai spune că doar albii au dreptul să ia decizii fiindcă ei creștinează și civilizează.

Desigur, putem discuta si despre conceptul de ”America first” care nu a fost inventat de Trump ci oglindește o mentalitate aproape mesianică și semi-fascistă (imagistica Imperiului Roman era la modă) ce a apărut împreună cu Statele Unite ale Americii. Aceast far călăuzitor, cel mai bun din tot ce există și care nu poate să funcționeze, nu poate să existe, dacă ”excepționalismul” este îndepărtat.

Ce putem observa este că atunci când americanii și englezii trimit nave de luptă în apropierea Chinei ei nu fac altceva decât să își exercite, în mod agresiv, voința. Presa grupului vestic spune desigur că prin asta Beijing primește semnale să se potolească din răul de nedescris pe care îl face dar uită să precizeze că, istoric vorbind, prezența occidentalilor a fost mereu anunțată de sunetele tunurilor, ulterior al artileriei și în final al bombelor.

Fotografia este o pictură de Kandinsky.

Close Menu