Rușii vor construi ”Pakistan stream” cu posibile ramificații spre India

Rușii vor construi ”Pakistan stream” cu posibile ramificații spre India

Pakistan, cu 225 milioane de locuitori, are jumătate din populația Uniunii Europene însă de decenii și în special în ulimtii 10 ani, economia găsește greu spațiu de creștere. Țara se confruntă cu o gravă lipsă de energie care a îngreunat generarea unei inerții sustenabile pentru progres. Cauzele se află în slabele resurse de hidrocarburi, o infrastructură subdezvoltată și influențe externe negative.

În 2020 Pakistan a produs 135 TWh în vreme ce UE a generat 2.806 TWh în 2018. Diferența este astronomică și cu atât mai importantă cu cât societatea globală începe o tranziție spre o eră digitală și ”verde” iar cerințele pentru energie cresc. Este imposibil în acest moment ca strategia de dezvoltare a pakistanezilor să se axeze pe energii regenerabile.

E important de menționat că țara se bucură de o cooperare strânsă cu China prin Coridorul Economic China-Pakistan (abreviat CPEC în engleză), parte a Inițiativei Belt and Road. O serie largă de proiecte sunt în desfășurare din mai multe domenii iar cel energetic, despre care vorbim, este considerat crucial. În acest moment se află în construcție 17 centrale pe întreg teritoriul pakistanez. O parte din acestea sunt pe cărbune (fiind cea mai ieftină sursă de energie), însă regăsim și proiecte hidroelectrice și eoliene.

Sahiwal de exemplu e o centrală pe cărbune în Punjab cu o capacitate de 1320 MW și este operațională. Alta din portul Qasim este și ea operațională din 2017 și a costat peste 12 miliarde de yuani. Exemplele pot continua și în ciuda propagandei occidentale aceste centrale contribuie acum la dezvoltarea Pakistanului.

În ce privește gazele naturale s-a estimat că la consumul actual Pakistan urmează să rămână fără rezerve în aproximativ 15 ani dacă alte reserve nu sunt descoperite. Anul trecut de exemplu a fost găsit un nou zăcământ însă problema rămâne mereu actuală fiindcă nu e vorba de volume foarte mari.

Această incertitudine energetică a motivat autoritățile de la Islamabad să caute alternative pentru import. Prima colaborare vizată a fost, evident, cu Iran. Spun evident fiindcă cele două state sunt vecine și ambele sunt republici islamice. Un proiect pentru construirea unei conducte din Iran spre Pakistan a fost acceptat iar partea Iraniană era dispusă să construiască singură infrastructura. Planul însă nu s-a putut desfășura până la final din cauza sancțiunilor americane. [Despre acest subiect voi discuta mai amplu într-un alt material].

La finalul lui 2015 rușii și pakistanezii au semnat un acord inter-guvernamental prin care Moscova urma să investească 12 miliarde de yuani într-o conductă care să lege portul GPL din Karatchi cu regiunea Lahore. În jurul ideii s-au mai efectuat vizite și s-au mai semnat memorandumuri de înțelegere. În 2017 cu mici variațiuni, în 2019, 2020 și anul acesta în mai când a fost decisă începerea lucrărilor în iulie sub coordonarea consorțiului rusesc.

În contextul eurasiatic cooperarea dintre Pakistan și Rusia este desigur binevenită și întărește reziliența statelor în fața eventualelor obstacole din exterior. Cooperarea aceasta nu contravine în niciun fel parteneriatului strategic dintre Islamabad și Beijing, mai mult, se creează astfel conjunctura să se alăture și Moscova, la fel cum în cadrul cooperării Rusia – Iran s-au alăturat China și, apărată acum de sancțiunile factorilor externi, Pakistan. Pornind de aici se pot extinde legăturile eurasiatice spre zona Golfului Persic, Asia Centrală și India.

Close Menu